Până în anul 2026, vom avea nouă poduri peste Prut
Secretarul general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija, a participat, recent, la ședința grupurilor de lucru pe domeniul infrastructurii de transport, desfășurată la București, în contextul lucrărilor Comisiei mixte moldo-române pe domeniul transportului rutier.
În cadrul acesteia au fost examinate aspecte ce țin de întreținerea podului Giurgiulești–Galați, dar și aspectele tehnice, financiare, juridice și organizatorice referitoare la construirea podurilor Ungheni (RO) – Ungheni (RM), Leușeni – Albița, Sculeni (RO) – Sculeni (RM), Cahul – Oancea. Totodată, părțile au convenit asupra construcției altor trei noi poduri peste râul Prut: Costești – Stânca; Leova – Bumbăta; Cantemir (Leca) – Fălciu.
Deja de mai bine de un deceniu, locuitorii raionului Cantemir, dar și ai județului Vaslui, care caută noi soluţii de revigorare economică a zonei, propun modificarea podului feroviar Cantemir-Fălciu, nefolosit de peste 10 ani, prin adăugarea unei căi rutiere, scurtând, astfel, distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău cu 150 km. Staţia Căii Ferate Fălciu (jud. Vaslui), România, nu este folosită şi se degradează de la o zi la alta, pentru că, din 2012, nici un operator feroviar de călători/marfă nu a mai fost interesat de această rută peste Prut. În aceste condiţii, punctul de trecere a frontierei (PTF), în regim feroviar, Fălciu (România) – Cantemir (R. Moldova) nu funcţionează (în imagine), iar podul care traversează Prutul, construit în 1951, rugineşte de la an la an. Reluarea activităţii în punctul de frontieră ar revigora economia zonei, Podul de pe linia Zorleni–Fălciu–Cantemir creând condiții și pentru circulaţia autovehiculelor.
În acest sens, autorităţile locale din Cantemir au intervenit la Guvern, la Ministerul Transporturilor, au elaborat și un studiu de prefezabilitate, costul total al proiectului fiind de circa 4 mln. de dolari. În sprijinul solicitărilor, oficialii subliniază că modificarea podului feroviar prin adăugarea unei (sau două) căi rutiere ar scurta distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău cu 150 km, ar facilita dezvoltarea social-economică a întregii zone de sud a Republicii Moldova.
De menționat că România a devenit principala piață de desfacere pentru exporturile din R. Moldova după embargoul impus de Moscova, detronând Rusia din topul importurilor din R. Moldova. În același timp, și circulația pietonală la frontiera moldo-română a crescut semnificativ după liberalizarea regimului de vize cu UE, experții declarând de fiecare dată că interconectarea infrastructurii feroviare și rutiere între România și R. Moldova are o importanță strategică și vitală, îndeosebi, după invazia Rusiei în Ucraina. În context, oficialii de la București și Chișinău au reiterat necesitatea imperioasă a realizării proiectelor a noi poduri peste Prut și, implicit, a lucrărilor de construcție și reparații, pentru ca pe podul feroviar Fălciu-Cantemir să poată circula și transportul rutier.
Actualmente, nouă poduri trec peste râul ce desparte R. Moldova și România, deși de-a lungul istoriei au fost cu mult mai multe, fiind distruse în timpul războaielor. De exemplu, potrivit historia.ro, podul Iași-Ungheni a fost construit inițial din lemn, după o înțelegere între România și Imperiul Țarist, însă deteriorarea rapidă a acestuia a impus realizarea unei noi variante care a fost proiectată și construită de renumitul inginer francez Gustave Eiffel. Astfel, podul feroviar din metal a fost inaugurat pe 14 martie 1877. Cu regret, constatăm că în ultimii 15-20 de ani nu au mai fost efectuate lucrări de întreținere a acestuia. Insuflă speranță ultimele analize ale experților în domeniu, care susțin că trebuie urgentată expertiza tehnică de specialitate privind starea actuală a infrastructurii și suprastructurii podului, procurarea sistemelor carosabile elastice sau rigide destinate asigurării circulației rutiere în lungul sau transversal liniilor de cale ferată, ceea ce ar asigura realizarea acestui obiectiv de investiții de importanță strategică pentru ambele state.
Ion DOMENCO
