Festivalul folcloric ,,De la neam, la neam”
Multe sărbători și tradiții frumoase are poporul nostru: prin ele ne afirmăm și ne menținem ca neam, ca națiune, arătăm lumii întregi că suntem, că muncim și ne veselim, învățăm și știm să prețuim tot ce e frumos și sfânt pe acest pământ. Dovadă elocventă este în acest sens și Festivalul folcloric regional „De la neam, la neam”, desfășurat într-un loc pitoresc al satului Cociulia, raionul Cantemir, de la poalele Codrilor Tigheciului.
„La Izvor, la Ştefan Vodă”, la finele lunii lui Gustar, s-au adunat la sărbătoare cociulieni, dar și oaspeți din alte sate ale raionului. Au venit şi mic, şi mare în acest amfiteatru natural, care a găzduit Festivalul regional al cântecului şi dansului popular cu un nume de legendă, ,,De la neam, la neam”. Acesta este dedicat maestrului-folclorist Mihai Batîr, muzician băștinaș, fondatorul și conducătorul colectivului folcloric ,,Semănătorii”, cel care a crescut și educat o întreagă pleiadă de instrumentiști și interpreți de muzică populară, printre care și Trompeta de Aur a Moldovei, Valeriu Hanganu.
A fost, zic, multă lume bună şi frumoasă, să admire evoluarea colectivelor artistice: „Semănătorii” din satul Cociulia (conducător artistic – Eudochia Popescu), ,,Mocăncuţa”, s. Cociulia (Viorel Crăciun), ,,Mlădiţele cociuliene”, s. Cociulia (Valentina Balan), ,,Mierla Prutului”, or. Cantemir (Irina Bîrcă), „În poiană la izvor”, s. Cârpeşti (Larisa Argint), ,,Glia”, s. Hănăseni (Natalia Bolocan), ,,Melancolie”, s. Vişniovca (Mihail Sîrbu), ,,Ivelki-Oyundular”, or. Comrat (Ilie Mincioglo), ,,Legenda”, or. Cimişlia (Leonid Nenescu), care au readus în atenția publicului spectator cântece și dansuri de valoare – mai vechi și mai noi, dar care au fascinat deopotrivă privitorii.
După cum ne-a comunicat Natalia Cîrlan, profesoară de limba și literatura română la Gimnaziul „V. Hanganu” din Cociulia, echipa Căminului cultural ,,Mihai Batîr” din localitate, în frunte cu soții Mihail și Valentina Balan, ne-a demonstrat o dată în plus că satul are rădăcini viguroase, iar perpetuarea tradiţiilor neamului este o datorie sfântă a fiecăruia. Ne bucurăm că se investeşte în cultură, că tezaurul folcloric – cea mai de preț zestre a unui neam – este transmis din generaţie în generație, astfel încât arta dansului și a cântecului popular nu se pierde.
De un farmec deosebit a fost și muzica instrumentistă autentică, oferită cu generozitate de către Mihai Balan (acordeon și trompetă), Dan Negru (tobă), Victor Boeștean (fluier), Octavian Musteață (vioară), precum și soliștii îndrăgiți Valentina Balan și Sergiu Zacon, evoluarea cărora a cules aplauze îndelungate.
De menționat că satul Cociulia a dat lumii nume notorii în domeniul culturii, al creației populare, precum regretații instrumentiști Valeriu Hanganu și Mihai Batîr, coregrafii Filimon Dimcea, Eudochia Popescu, soții Valentina și Mihai Balan ș. a., care vor intra în analele istoriei localităţii. Îmbucurător este faptul că și la actuala ediție a Festivalului fiecare colectiv a venit cu „zestrea” sa, care de care mai frumoasă, inedită, irepetabilă, aducând aici, la poalele Codrilor Tigheciului, tradițiile și obiceiurile localităților pe care le-au reprezentat, formând împreună un tot întreg – tezaurul poporului moldovenesc.
Meșterii populari au expus aici rodul muncii lor: obiecte cioplite din lemn, vase de lut, coșuri din lozie, covorașe din lână, lucrul manual împletit sau croșetat în nopțile lungi de iarnă, broderii date uitării pe nedrept, fețe de mese de o splendoare aparte, prosoape țesute în diferite timpuri și zone. Orice obiect e făcut cu mult talent, dragoste şi gust artistic. Bunăoară, meşterii populari Domnica Tomiţa şi Simion Cauia au prezentat lucrări frumoase, demne de toată admiraţia, iar apicultorul Gheorghe Bordea a îndulcit sătenii cu miere de albine. Un loc de cinste i-a revenit Casei Mari, mini-gospodăriei țărănești improvizate, împodobită cu frumosul covor basarabean – pe perete, pat, podea. Covoare vechi, mai noi, din diferite timpuri, păstrate cu sfințenie de gospodine și scoase cu multă dragoste în văzul tuturor, or, mai că nu întâlnești în sat casă în care să nu vezi covoare, păretare, țoluri din lână sau din cordele ș. a.
În mod tradițional, sărbătoarea moderată cu atâta har și talent de către cunoscuta interpretă Valentina Balan a culminat cu hora satului, iar formaţia „Cociulienii” a încins atmosfera de dans şi voie bună până seara târziu. Acel inel al jocului popular, care ne unește – în suflet și în gând! – în gândul bun, optimism și speranță în ziua de mâine, îndemnându-ne să ne bucurăm de zestrea neamului, perlele folclorice, care menţin focul viu în vatra strămoşească, adunând lume bună și veselă în bătătura casei părintești, la izvorul cântecului și dansului popular.
Ion DOMENCO
