Între prezența și dispariția textilelor tradiționale bulgare din s. Stoianovca, Republica Moldova: principalele realizări ale proiectului

Între prezența și dispariția textilelor tradiționale bulgare din s. Stoianovca, Republica Moldova: principalele realizări ale proiectului

Proiectul de cercetare „Între prezența și dispariția textilelor tradiționale bulgare din Stoianovca, Republica Moldova” realizat prin Programul de cunoștințe materiale pe cale de dispariție (EMKP) implementat de către Muzeul Britanic, finanțat prin Fondul ARCADIA, este implementat în perioada 09 ianuarie 2023 – 8 ianuarie 2024. Acesta urmărește documentarea sistemului de cunoștințe și tehnici tradiționale de țesut ale etnicilor bulgari din Republica Moldova, în special locuitorilor satului Stoianovca, raionul Cantemir. La pregătirea aplicației de proiect ne-am propus să atingem următoarele obiective specifice:

1. Păstrarea cunoștințelor despre tehnicile tradiționale textile la bulgarii din Republica Moldova prin restabilirea și documentarea întregului proces prin înregistrări digitale;

2. Implicarea comunității locale în procesul de restabilire a tehnicilor de producție textilă și de reproducere a sistemului relevant de cunoștințe;

3. Implicarea tinerii generații în colaborarea cu meșterițele în vârstă pentru a transmite mai departe abilități intergeneraționale și a asigura un echilibru adecvat de gen în timpul interacțiuni;

4. Conservarea potențialului cultural material al comunității satului Stoianovca prin intermediul metodelor moderne de cercetare și tehnicilor avansate de înregistrare;

5. Diseminarea și promovarea rezultatelor proiectului pe scară largă prin mass-media și social media, utilizarea acestora la creșterea potențialului turistic valorificat în localitate;

6.  Creare premizelor pentru valorificarea tehnicilor a țesutului autentic specific etnicilor bulgari din Republica Moldova și punerea bazelor pentru crearea unui Centru de conservare și valorificare a potențialului material local etnografic.

Sistemul de cunoștințe și tehnicile de țesut sunt suficient de complexe și au necesitat o abordare structurată în procesul de documentare cu realizarea mai multor etape, care țineau chiar de diferite perioade de timp:

  • Înainte documentării sistemului de cunoștințe și tehnici prin foto- și video înregistrări am realizat cercetări pe două dimensiuni. În colecțiile muzeelor din or. Tvardița și Taraclia, s. Corten (r-nul Taraclia) am analizat patrimoniul format din obiecte textile precum covoare, țoluri, lăicere, prosoape țesute. iorgane, saltele etc. pentru a observa tendințele în coloristica, ornamentica, evoluția tipologiilor textilelor tradiționale în localitățile bulgărești de-a lungul sec. XX. În paralel am lucrat cu purtătorii de cunoștințe și obiecte țesute în satul Stoianovca, realizând interviuri detalizate cu 15 doamne, cu vârstă cuprinsă între 60 și 92 de ani. Interviuri scurte pe subiectul proiectului nostru au fost realizate cu încă 30 de locuitori ai s. Stoianovca.
  • Informațiile obținute în urma realizării discuțiilor detaliate cu locuitoarele satului ne-au ajutat în structurarea procesului de documentare a cunoștințelor, pe care l-am divizat în câteva etape:
  • Documentare de cunoștințe și abilități referitor la obținerea și pregătirea materiei prime: tunsul oilor, spălatul lânii, pieptănatul lânii, curățatul lânii.
  • Documentarea cunoștințelor și abilităților referitor la procesele ce țin de transformarea materiei primă – lână, în material necesar pentru țesutul în condiții casnice: torsul lânii și obținerea aței de lână, vopsitul lânei.
  • Documentarea cunoștințelor și abilităților referitor la tehnici de montare stativilor, pregătirea urzelei și întinderea natrei.
  • Documentarea cunoștințelor și abilităților referitor la țesutul tipului de covor selectat pentru reproducere în cadrul proiectului.
  • Din discuțiile cu respondentele noastre am surprins nivelul de utilizare a textilelor confecționate în condiții casnice și evoluția folosirii acestora în interioarele casei moderne a generației tinere din satul Stoianovca.

Totodată ținem să menționăm că de la întemeierea satului (1902) până în anii 1980-ci în fiecare gospodărie femeile anual puneau stativile pentru a țese covoare, covorașe, stofe din ață de lână produsă în condiții casnice pentru plapume, saltele etc. Aceste obiecte textile deveneau parte a zestrei pentru fiicele lor. În același timp avea loc implicarea fetelor în procesul de țesut și transmitere pe cale naturală a sistemului de cunoștințe dedicate acestei activități casnice de la o generație spre altă.

În opinia noastră, această activitate de documentare științifică a procesului de confecționare a textilelor în condiții casnice la bulgarii din Republica Moldova contribuie direct la completarea subiectului dedicat confecției textilelor tradiționale în comunitățile diferitor etnii din țară. Ajută la cunoaștere mai profundă a tradiției foștilor coloniști transdanubieni conservate într-un mediu cultural diferit, modului original de prelucrare a resurselor locale păstrat de-a lungul mai bine de 200 ani.

Materialele colectate și structurate în urma implementării proiectului vor fi oferite Muzeului Britanic din Londra, Marea Britanie, Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, vor fi puse la dispoziția Casei de Cultură din s. Stoianovca pentru ca fiecare locuitor al satului să cunoască tradițiile propriei localități. La fel pot servi drept studiu de caz în cadrul cursurilor universitare cu specializare în etnografie sau pentru studenții de la specialitate de tapiserie a Academiei de Teatru, Muzică și Artă Plastică din Chișinău. Ulterior, materialele obținute în procesul de documentare vor fi utilizate la elaborarea monografiei dedicate aspectelor istorico-etnografice a s. Stoianovca.

Marina MIRON, doctor în istorie cercetător principal al proiectului

Fotografii: Viorel MIRON