SănătateSocial

Campania antidrog – în crizele de sănătate și umanitare

În anul 2022, lumea continuă să fie martoră la crize umanitare larg răspândite în Ucraina, Siria, Afganistan și în alte țări ale lumii, în timp ce pandemia Covid-19 este încă o criză globală majoră de sănătate. Covid-19 a adus o conștientizare publică fără precedent a considerațiilor de sănătate, a măsurilor de protecție pentru a rămâne sănătoși și a responsabilității de a ne proteja reciproc.

Campania antidrog abordează provocările transnaționale actuale legate de droguri și determinate de crize (umanitară – războaie, climatică, alimentară, energetică, relații întrerupte) și continuă să militeze pentru dreptul la sănătate al celor mai vulnerabili, inclusiv al copiilor și tinerilor, al persoanelor care consumă droguri, al persoanelor cu tulburări legate de consumul de droguri și al persoanelor care au nevoie de acces la medicamente controlate.
Pe parcursul anului 2019, circa 275 mln. de oameni (1 din 18) sau 5,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani din întreaga lume au consumat droguri ilegale cel puțin o dată. Cei mai supuși riscului de a consuma droguri sunt tinerii cu vârsta între 15 și 35 de ani, mai ales din țările cu venituri mici. Conform studiilor, cea mai critică vârstă pentru a începe consumul este vârsta de 14 ani. Circa 36 mln. de persoane care consumă droguri au tulburări de consum de droguri și necesită tratament. Creșterea disponibilității și utilizării opioidelor puternice în tratamentul pacienților cu durere cronică persistentă în ultimii 10 ani în unele regiuni ale lumii a condus la o creștere dramatică a mortalității prin supradozaj cu opioide.
Prevalența HIV și a hepatitei C sunt disproporționat de ridicate în rândul consumatorilor de droguri și contribuie la epidemia globală de hepatită C. OMS estimează că, în 2015, aproape un sfert (23%) din cele 1,7 mln. de noi infectați cu hepatită C la nivel global au fost atribuibile consumului de droguri injectabile. În anul 2019, consumatori de droguri au reprezentat aproximativ 1 din cei 10 noi infectați cu HIV la adulți.
În anul curent, numărul total de decese la nivel mondial atribuit consumului de droguri a crescut cu 17,5. În R. Moldova, numărul consumatorilor de droguri luaţi în evidenţă sunt: în anul 2012 – 834 de persoane, în 2014 – 1049, în 2017 – 1113, și 527 în anul 2020. Prin Hotărârea de Guvern 233/2020, a fost aprobată Strategia națională antidrog pentru anii 2020-2027, cu o abordare multidisciplinară, o cooperare interdepartamentală, interdisciplinară și intersectorială de toate nivelurile, având drept fundament trei domenii strategice generale ale politicii moderne în domeniul drogurilor: reducerea cererii de droguri, reducerea riscurilor condiționate de consum de droguri, reducerea ofertei de droguri.
De ce consumă oamenii droguri? Din curiozitate. Din plăcere. Pentru că este normal socializării și culturii grupului din care fac parte (?). Pentru că prietenii o fac. Pentru a-și schimba starea de dispoziție. Pentru a fi „la modă”. Pentru că persoana consumatoare trece prin probleme emoționale, psihologice/ sociale.
Indicii care pot sugera consumul de droguri: schimbarea bruscă a comportamentului; treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de la agresiune la linişte şi chiar delăsare; pierderea apetitului alimentar; ochi injectaţi; pierderea gradată a interesului pentru şcoală, muncă, hobby-uri, sport, prieteni; stări de somnolenţă/apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o cauză aparentă; cheltuieli excesive, dispariţia banilor/a unor obiecte de valoare din casă; pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele/îmbrăcăminte; schimbarea grupului de prieteni, tendinţa de tăinuire a acestor „prieteni”, folosirea unui jargon diferit de cel anterior.
Consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității evitabile în rândul tinerilor europeni, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât și în mod indirect, prin boli, accidente, violență și suicid asociate consumului de droguri. Duc la îmbătrânire prematură, la iritabilitate, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la nou-născuţi, pierderea progresivă a personalității, a autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.
Campania antidrog din anul curent încurajează lumea să-și facă parte, dând dovadă de grijă de sănătate, mai ales în perioade de criză.

Aurel BABILEV,
medic în promovarea sănătății