You Are Here: Home » Administrația publică » Cantemir » Semne bune anul are…

Semne bune anul are…

După ce s-au bucurat din plin de recolte bogate în 2013, agricultorii din raionul Cantemir îşi pun mari speranţe şi în anul de faţă, mai ales după ninsorile abundente din ultima perioadă de timp.

Larisa Vâlcu, şefa Direcţiei agricultură, economie şi relaţii funciare a Consiliului Raional Cantemir

Larisa Vâlcu, şefa Direcţiei agricultură, economie şi relaţii funciare a Consiliului Raional Cantemir

Conform datelor statistice, producătorii agricoli din raionul Cantemir au obţinut în sezonul precedent o serie de rezultate notorii în diverse ramuri.

Utilizarea tehnologiilor moderne, îndeplinirea conştiincioasă a tuturor lucrărilor de îngrijire a plantaţiilor au permis ca de pe cele 4840 de hectare cultivate cu viţă-de-vie să se culeagă în total 27519 tone de struguri, această cantitate compunându-se din 20463 de tone de producţie de soiuri de vin şi din 7056 de tone – de varietăţi de masă. Şi randamentul unui hectar a fost la înălţime, constituind în medie circa 57 de chintale de struguri.

Au rodit bine şi livezile din această unitate administrativ-teritorială, mai ales cele de culturi sămânţoase, de pe care s-au strâns 3063 de tone de fructe sau în medie câte 55 de chintale de pe fiecare hectar. Iar în total, recolta pomicolă a fost egală cu 7109 tone.

Legumicultura în sol deschis a ocupat în raionul Cantemir o suprafaţă de peste 460 de hectare, de pe ele recoltându-se diverse produse: 530 de tone de bostănoase, 419 tone de roşii, 390 de tone de ceapă, 152 de tone de cartofi, 136 de tone de castraveţi etc.

În fitotehnie, pe vaste terenuri s-au cultivat: porumb pentru boabe (12750 de hectare, care au dat 53340 de tone de grăunţe ori în medie câte 42 de chintale de pe fiecare hectar), floarea-soarelui (7140 de hectare, 10710 de tone de seminţe oleaginose, rodnicia fiind de 15 chintale la hectar).

Cu gândul la recolta viitoare

Sectorul agrar este de aşa natură, încât abia ai reuşit să aduni roada crescută şi trebuie deja să te gândeşti la recolta viitoare. Nu sunt o excepţie în acest sens nici agricultorii din raionul Cantemir. Condiţiile meteorologice favorabile din toamna anului ce s-a scurs le-au permis să însămânţeze suprafeţe mari cu grâu – 6700 de hectare, cu orz – 2450, cu rapiţă – 1800 de hectare. Plantele s-au dezvoltat bine şi spre mijlocul iernii semănăturile insuflau optimism în sufletele fermierilor.

„Dar când au venit gerurile de pe la 20 ianuarie, povesteşte Larisa Vâlcu, şefa Direcţiei agricultură, economie şi relaţii funciare a Consiliului Raional Cantemir (foto), inimile producătorilor noştri au fost cuprinse de spaimă, căci exista pericolul de a îngheţa culturile. Ne era frică mai ales de plantele de rapiţă, care sunt foarte sensibile la scăderea de temperatură”.

Spre fericirea cultivatorilor de cereale, în curând au venit ninsorile şi stratul de zăpadă de peste 20 de centimetri a asigurat o protecţie bună a semănăturilor de toamnă. Aflate sub o plapumă albă, având umezeală destulă, plantele de grâu, orz şi rapiţă îşi continuă dezvoltarea.

Graba strică treaba

Întrebată care este starea de lucruri pe plantaţiile multianuale după gerurile de la sfârşitul lunii ianuarie, sursa citată a menţionat că la acest capitol s-a dovedit a fi corectă vorba populară că graba strică treaba. „Unii viticultori, dar şi pomicultori, a specificat Larisa Vâlcu, din cauza insuficienţei lucrătorilor calificaţi, încep destul de devreme retezatul coardelor de viţă-de-vie şi a ramurilor copacilor. La fel au procedat unii şi în iarna curentă. Cercetările, însă, inclusiv în diferite colţuri ale raionului, au demonstrat că butucii şi pomii sunt mult mai rezistenţi la temperaturi scăzute când sunt neretezaţi”.

Şefa Direcţiei agricultură, economie şi relaţii funciare a Consiliului Raional Cantemir a precizat pentru „Gazeta de Sud” că viile curăţate deja, în special, cele de soiul de masă „Moldova”, cărora în anul trecut li s-a dat o încărcătură prea mare, vor avea de suferit în proporţie de 10-15 la sută. „Încă e bine, a precizat Larisa Vâlcu, dacă la fiecare coardă s-au lăsat câte trei-patru ochiuri. Dacă un ochi sau chiar doi au îngheţat, oricum rămân doi ochi de roadă”.

Interlocutoarea noastră s-a arătat îngrijorată şi de situaţia din anumite livezi, zicând că ar putea avea de suferit unei specii de sâmburoase, mai ales piersicii.

About The Author

Number of Entries : 587

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD




Scroll to top