Sănătate

Planeta noastră – sănătatea noastră!

Cu toții dorim să fim sănătoși, să trăim până la adânci bătrânețe. Cu părere de rău, schimbările climatice, alți factori reduc la zero această dorință: actualmente, circa 2 mlrd. de persoane de pe planetă duc lipsă de apă potabilă; circa 829 de mii mor anual din pricina bolilor diareice acute, cauzate de apa poluată; tutunul ucide peste 8 mln. De oameni și creează o dependență ridicată, aceștia fiind factori de risc major care provoacă cancerul, bolile de inimă și de plămâni.

Anual, sunt tăiați milioane de copaci pentru… a produce trilioane de țigări (!). Reducerea catastrofală a suprafețelor împădurite au drept consecință poluarea excesivă a atmosferei.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 13 mln. de decese pe an sunt cauzate de starea mediului (criza climatică, peste 90% din populație respiră aer poluat de la arderea combustibilului fosil). Urmează alți factori cu efect nociv: degradarea terenurilor și deficitul de apă; plasticul se găsește pe fundul oceanelor, în cei mai înalți munți și și-au făcut loc în lanțul trofic; avem sisteme care produc alimente procesate nesănătoase – diabetogene, cancerigene generatoare a cca 1/3 din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Realizarea obiectivelor Acordului de la Paris ar putea salva circa 1 mln. de oameni pe an până în 2050 numai prin reducerea poluării aerului. Evitarea impactului asupra climei ar putea ajuta la prevenirea a 250.000 de decese suplimentare pe an legate de climă. Incredibil, dar în 2018, poluarea aerului de la combustibili fosili a cauzat costuri economice și de sănătate de 2,9 trln. De dolari SUA (aproximativ 8 mlrd. De dolari SUA pe zi).
Trebuie de conștientizat că transportul produce cca 20% din emisiile globale de carbon. Alternative există și foarte multe: mersul pe jos și cu bicicleta nu sunt doar ecologice, ci oferă și beneficii majore pentru sănătate (reducerea riscului de apariție a multor boli cronice și îmbunătățirea sănătății mintale); sistemele de producere, ambalare și distribuire a alimentelor generează 1/3 din emisiile de gaze cu efect de seră. Un proces modern de producere durabilă ar atenua impactul asupra climei și ar sprijini diete mai nutritive care ar putea preveni aproape 11 mln. de decese pe an.
Ce-i de făcut? Trebuie să avem grijă de mediul ambiant, să păstrăm bogăția cea mare – pământul care ne hrănește, să taxăm alimentele și băuturile procesate, bogate în sare, zaharuri și grăsimi nesănătoase; să reutilizăm subvențiile pentru agricultură către producția alimentară durabilă și sănătoasă; să construim orașe cu spații verzi care promovează activitatea fizică și sănătatea mintală; să elaborăm politici privind reducerea deșeurilor și a plasticului; să furnizăm alimente cultivate locale (de ce să creștem animale, păsări cu cheltuieli enorme, când putem reveni la produsele tradiționale – mămăligă,sarmale cu bulgur, boboase – fasole, bob, linte, năut ș.a.). Să nu uităm că, de fapt, carnea și lactatele induc aciditate cancerigenă! Este necesar să identificăm oportunitățile de economisire a energiei, să utilizăm transportul public cu emisii reduse de carbon, să construim noi piste de biciclete și alei, să protejăm biodiversitatea, prin crearea de noi parcuri și grădini, să acceptăm și să promovăm modul de viață sănătos.

Aurel BABILEV,
medic, specialist în promovarea sănătății