Universitatea Populară „Nicolae Iorga”, oază spirituală pentru românii de pretutindeni (II)

În zilele următoare au urmat prelegeri consacrate Limbii române cu un frumos concert susţinut de corul bărbătesc „Voievozii munţilor”, condus de preotul Vasile Tămaş, şi o seară de poezie, cu prezentarea antologiei de versuri „Anatomia realului”, semnată de Valeriu Matei; a evenimentului istoric de Încoronare de la Alba Iulia, care era şi „un spectacol necesar”, cum s-a exprimat academicianul Georgeta Filitti; a politicilor sovietice de purificare etnică în Basarabia, prezentate de profesorul universitar dr. Ion Constantin; a educaţiei naţionale după 30 de ani de democraţie, despre care a vorbit în prelegerea sa prof. univ. dr Ecaterina Andronescu; a relaţiilor lui Nicolae Iorga cu armenii, despre care a povestit preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, iar la Masa rotundă s-a discutat despre starea patrimoniului mobil românesc şi eforturile pentru conservarea acestuia.
La conferinţa din 15 august, academicianul Răzvan Theodorescu a vorbit despre Academia Română şi cultura naţională în sec. XX, iar la cea din 19 august a fost prezentată, de protopopul Mihail Peneş, starea de conservare a patrimoniului bisericesc în Protopopiatul Vălenii de Munte.
Desigur, nu putea fi trecută cu vederea şi tema, actuală acum, legată de invazia trupelor ruse în Ucraina. Dan Dungaciu, prof. univ. dr., a povestit despre România în actualul context geopolitic provocat de această invazie.
Au fost şi lansări de cărţi. Cartea mea a fost prezentată în ziua de luni, 15 august. Tot în această zi, prof. dr. Petruţa Stan, a vorbit despre cartea ei, nebănuită, dar necesară să fie scrisă, „Revolta unui cobai, Miron Radu Paraschivescu – diaristul”, descoperind, astfel, o comoară de om, o personalitate. Altă carte fiind a prietenului raionului nostru, ex-preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, preşedintele Asociaţiei cultural-istorice „Mihai Viteazul”, Mircea Cosma, „Jurnalul cavalerului”, vol. II.
În timpul aflării la aceste cursuri, au fost organizate mai multe vizite de excepţie. Una fiind la Drajna de Jos, o localitate înrudită cu comuna Chişcăreni, raionul Sângerei din Republica Moldova. Întâlnirea cordială a celor doi primari reda de la sine o conlucrare efectivă şi prietenoasă de mai mult timp, o înţelegere şi stimă reciprocă. Ospitalitatea primarului Violeta Gonţea a fost deosebită, uimindu-ne cu pregătirea minuţioasă a întâlnirii, aranjamente, frumuseţea locurilor, cu monumentul istoric Moara de apă Warthiadi, recent renovat, Biserica cu Muzeul propriu, concertul prezentat de colectivele artistice din localitate şi, desigur, cu gogoaşele pufoase „ca la mama acasă”.
Alte destinaţii au fost Mănăstirea Sinaia, locul pitoresc creat de Dumnezeu, unde istoria începe din 1690 şi te uimeşte nu doar cu cele două biserici bine păstrate şi inundate de toate soiurile de dalii superbe, dar şi cu Muzeul de artă religioasă; Castelul Peleş, reşedinţa de vară a regilor României, altă perlă din Valea Prahovei; Mănăstirea Zamfira, unde se află mormântul mamei lui Nicolae Iorga, a celor trei copii ai săi şi a fratelui Gheorghe, iar măicuţele de acolo sunt iscusite meşteriţe în prepararea siropurilor şi a dulceţurilor din pomuşoare alese, petale de trandafir etc.; Palatul Ştirbei, unde era amenajată expoziţia dedicată diplomatului Nicolae Titulescu, despre care am aflat mai multe la conferinţa din prima zi de la profesorul universitar dr. Adrian Năstase: „Nicolae Titulescu, diplomat român, artizan al politicilor de securitate regională în perioada interbelică”. Tot atunci, Georgeta Filitti a povestit şi despre Take Ionescu, legenda diplomaţiei româneşti.
Expoziţii au fost vernisate şi în Centrul Cultural din Vălenii de Munte. Astfel, o expoziţie de grafică, neobişnuit de ingenioasă, realizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române, a fost a Gabrielei Melinescu, iar a tinerei artiste Nadia Negru – expoziţie de artă plastică: desene executate cu acuarelă cu multă grijă şi dragoste, descoperiri artistice în redarea culorilor ascunse, măiestrie fină pentru peisaje de la ţară…
Frumuseţea oraşului, amabilitatea locuitorilor lui, ospitalitatea organizatorilor, programul bogat şi interesant al Cursurilor de Vară, mulțimea de profesori cu renume, implicați în procesul de studii, vizitele în locuri istorice, de cultură, evenimentele organizate, întâlnirile şi cunoştinţele noi fac aceste zile, petrecute la Vălenii de Munte, de neuitat! Şi te îndeamnă să revii, să petreci iar momente frumoase. Numai că despre aceasta trebuie să afle mai multă lume bună! Cei cu simţul sincer românesc, cu dragoste de ţară, de această etnie cu limbă dumnezeiască şi tradiţii seculare. E foarte binevenit să fie profesorii de istorie de la ţară, care nu prea au posibilitate să călătorească şi să se odihnească frumos, să cunoască ţara şi să comunice. De asemenea, buni români basarabeni şi dintre cei care au avut, pe parcursul anului, unele performanţe, au făcut pentru comunitate lucruri frumoase sau au fost activi în domeniile lor de activitate, aducând faimă localităţii. Deci, după nişte merite să fie selectaţi participanţii, şi aceasta ţine de competenţa celor care primesc invitaţii şi selectează viitorii cursanţi!
Universitatea aceasta merită să fie frecventată de oameni curioşi, cu intenţii sincere de a cunoaşte cultura poporului, de a afla istoria şi tradiţiile lui, personalităţile şi cultul eroilor, credinţa şi spiritul românesc.

Anastasia BALMUŞ,
cursantă în anul 2022 a Universităţii Populare „Nicolae Iorga”