Cum a rezolvat problema deșeurilor satul Selemet, Cimișlia

Despre gunoiae nu prea ne place să vorbim și ar părea că acestea nici nu constituie un subiect interesant pentru mass-media și nici pentru cititori. Din păcate, încă mulți aruncă deșeurile la întâmplare, dar apoi se înrteabă de ce apa este poluată, de ce solurile nu mai rodesc, de ce aerul nu mai este curat. Și toate acestea nu fac decât să ne îmbolnăvească de tineri și să scadă imunitatea și calitatea vieții.

Potrivit statisticilor oferite de ecologiști, în R. Moldova doar 50 la sută din populație au acces la evacuarea organizată a gunoiului. Cealaltă parte aruncă deșeurile la gunoiștile spontane.
Primăria satului Selemet din raionul Cimișlia a găsit cum să rezolve problema gestionării deșeurilor în localitate accesând fonduri europene. Astfel, primarul Tatiana Badan, fiind ajutată de un grup de inițiativă care a lucrat foarte mult cu sătenii ca să-i convingă cât de important e să aibă o localitate curată, au schimbat în bine fața satului, concomitent, și pe cea a locuitorilor.

Localnicii s-au responsabilizat

Și astăzi, plimbându-te pe ulițele satului, ești plăcut surprins să vezi curățenie în curți și pe străzi, căci omul nu mai aruncă gunoiul peste gard, ci îl depozitează în containerul de la poartă, de unde este evacuat o dată pe săptămână. Am observat la cele mai multe gospodorii tomeberoane, toate de o culoare.
Constantin Caraman, locuitor al satului Selemet, era dornic de a discuta cu presa. „Ne-au chemat la primărie, am făcuut adunare și ne-am spus părerile. Acum mă bucur că la noi în sat s-a rezolvat problema cu gunoiul. Avem tomberon lângă poartă. Adunăm gunoiul în el toată săptămâna și vine mașina și-l ia. Noi n-avem nici o grijă”.
Și mătușa Maria de pe ulița principală a satului e mulțumită de serviciul respectiv, eu l-am numit nou, dar ea zice ca nici nu ține minte de când e, poate să fie vreo cinci ani. „Marți, scoatem gunoiul la poartă și n-avem treabă. Pentru serviciu plătim câte 33 de lei de persoană. La început nu vroiam, dar acum m-am deprins. Nu eram învățată. Așa satul e mai curat”, ne spuse bătrâna.

Campanie de comunicare și conștientizare a cetățenilor

Din păcate, acest serviciu la Selemet încă nu este acoperit sută la sută. Mai sunt gospodari care susțin că ei nu generează gunoi. Elena Moraru, membră a grupului „Acțiune civică a satului Selemet”, a cărui menire a fost de a vorbi cu oamenii și a le explica de ce e nevoie să adune gunoiul centralizat, dar să nu-l arunce la nimereală, susține că e de datoria fiecărui localnic să mențină curățenie în gospodăria sa și în sat. „E imposibil să existe vreo familie care să nu aibă gunoi. Toți trebuie să aibă încheiate contracte de deservire”, a menționat aceasta.
De fapt, rolul membrilor grupurilor de acțiune civică a fost foarte important. Aceștia, în parteneriat cu administrația publică locală, s-au implicat activ într-o campanie de comunicare și conștientizare a cetățenilor cu privire la gestionarea deșeurilor și la provocările care stau în fața tuturor actorilor din acest sector.
Și copiii de la grădiniță și de la școală au fost învățați cum să păstreze curățenia nu numai acasă, dar peste tot în sat.
De asemenea, datorită unor astfel de acțiuni a crescut numărul de gospodării abonate la serviciul de gestionare a deșeurilor.
De fapt, sătenii trebuie să ia exemplu de la primarul Tatiana Badan, deoarece, la inițiativa primăriei satului Selemet, a fost creat și dotat serviciul intercomunitar de salubrizare pentru opt localități din raionul Cimișlia.
AO Centrul de Dezvoltare Durabilă „Rural-21” este beneficiară a Programului de granturi locale al UE și a implementat proiectul „Gospodari în curte – gospodari în sat – colectăm gunoiul mai organizat” în satele Ștefănești, Volintiri, Copceac, Marianca de Jos și Talmaza din raionului Ștefan Vodă, și proiectul „Împreună facem satele mai curate” în satele Selemet, raionul Cimișlia, Taraclia, raionul Căușeni, și Antonești, raionul Ștefan Vodă. Programul de granturi locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin al UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) în cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în coordonare cu proiectul „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova”.

Natalia LUPAN