Pleșeni, Cantemir: cu dragoste pentru stemă şi drapel

Pleșeni, Cantemir: cu dragoste pentru stemă şi drapel

Consiliul comunal Pleșeni, raionul Cantemir, a adoptat decizia cu privire la aprobarea simbolurilor teritoriale ale comunei Pleșeni, ale celor trei sate din componența sa – Tătărășeni, Hănăseni și Pleșeni –, precum și a Regulamentului de utilizare a acestora.

Simbolurile (autor – dr. Silviu-Andrieș Tabac, pictor –Andrei Gaidașenco) au fost compuse în baza chestionarelor heraldice elaborate de savanți în domeniul istoriei, autentificate de primarul comunei, Oleg Boboc, a informațiilor oferite de săteni, consilieri, etnologi, originari din această comună, a unor studii de documente istorice de arhivă.
Comuna Pleșeni este din raionul Cantemir, din componența căreia fac parte satele Pleșeni,Hănăseni,Tătărășeni. Satul Pleșeni, reședință de comună, este așezat de-a lungul râului Tigheci la 16 km de centrul raional Cantemir.
Documentar, satul Pleșeni este atestat din anul 1805. Numele Pleșeni de pe râul Tigheci nu apare în documente până în secolul XIX. În documentele istorice se atestă informația că, la 5 iunie 1805, Divanul Moldovei ia o decizie de a despărți moșiile răzășești Hănăsenii de Pădure și Pleșeni. Satul Hănăseni este atestat pentru prima dată la 10 iunie 1742, într-o corespondență a lui Constantin Mavrocordat, domnitor al Moldovei, privitor la un eveniment tragic: tătarii au ucis câțiva săteni din Hănăseni. Denumirea celei de-a treia localități – satul Tătărășeni – apare în documente pentru prima dată în anul 1839, când a fost întocmit planul unui lot de pământ din ocina Tătărășeni, ce urma să fie transmis clerului bisericii din Pleșeni. De-a lungul istoriei, aceste trei sate de răzeși au fost, cu mici excepții, mereu împreună, fiind așezări pe aceeași moșie.
Iată de ce, deloc întâmplător faptul că drapelul și stema celor trei localități au elemente comune – stejarii din faimoșii Codri Tigheci, căprioare, mistreți care-și au adăpost în Rezervația de Stat „Codrii Tigheci”, cu o suprafață de circa 2500 de hectare, despre care vorbește marele nostru cărturar, savant și domnitor, Dimitrie Cantemir în valoroasa sa operă „Descrierea Moldovei”. Găsim aici și un arc de vânătoare, un ulcior de lut, acestea confirmând îndeletnicirile înaintașilor acestor așezări de răzeși, bravi oșteni ai lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
Dorina Duca, secretarul Consiliului comunal Pleșeni, a declarat că aprobarea simbolurilor comunei constituie un eveniment important în istoria celor trei sate. Acestea vor fi amplasate pe sediile și edificiile administrației publice locale, în birourile de serviciu ale funcționarilor publici, în gimnaziu, grădinițe, în alte încăperi publice ce aparțin acestor autorități.
Cetățenii comunei sunt mândri de stema și drapelul care îi reprezintă pe deplin. De notat că în comuna Pleșeni s-au păstrat tradițiile și datinile populare, doinele și baladele, locuitorii ei mândrindu-se cu rapsozii populari Vera Bedru, Natalia Bolocan, Ion Rotaru, Ion si Tatiana Bejenaru, Mihai Leon, Stela Botez ș. a. În raion, dar și dincolo de hotarele acestuia, este cunoscută și apreciată activitatea de valorificare și promovare a creației populare de către ansamblul folcloric „Glia”, condus de Natalia Bolocan. 
În final, vom menționa că adoptarea simbolurilor comunei Pleșeni este un exemplu demn de urmat și pentru alte sate și comune din raion, care încă nu dețin simbolica localității.

Ion DORU

You May Have Missed