Se impun acțiuni urgente, concrete

Problema alimentării cu apă în general și cu apă potabilă în special a populației raionului Cantemir, de menținere și exploatare a sistemelor de alimentare centralizată cu apă este pe cât de actuală, pe atât și de acută.

Momentan, numai 10 localități – orașul Cantemir (cu încă 4 sate mejieșe conectate la magistrală), precum și satele Cania, Cociulia, Enichioi, Ghioltosui, Gotești dispun de servicii de alimentare cu apă şi canalizare. În majoritatea acestor localități funcționează întreprinderi municipale. Actualmente, raionul Cantemir dispune de 59 obiective de surse centralizate subterane în funcțiune, 37 dintre care au fost recent examinate prin audit. Din acestea, 14 sunt neconforme după indicii chimici și 7 – microbiologici. Situația privind starea celor 40 de apeducte comunale rurale(inclusiv, cele din captaje-Toceni și Baimaclia) se prezintă astfel:din cele 35 apeducte supuse examinării, 15 sunt neconforme după indicii chimici, iar 10 – microbiologici.

Datele invocate ne conving că, din păcate, calitatea apei din aceste surse lasă mult de dorit. Specialiștii în domeniu au avertizat în repetate rânduri factorii de decizie asupra faptului că asigurarea populației cu apă potabilă de calitate bună și în cantități suficiente este o măsură eficientă în asigurarea și promovare unui mod sănătos de viață, în prevenirea și profilaxia maladiilor infecțioase transmisibile și netransmisibile. Tocmai de aceea calitatea apei potabile trebuie să fie pentru autorități una din prioritățile legislative, normative și de aplicare a legii pentru sănătate în relație cu mediul. Neconformitatea apei, după unii indici chimici, indirect sau direct, pot contribui la declanșarea sau agravarea unor maladii somatice. Expunerea populației la concentrații sporite de fluor în apa potabilă poate condiționa apariția fluorozei dentare, iar, în concentrații mai mari, a ostiosclerozei. Concentrația sporită de nitrați provoacă dereglări acute ale sănătății, determinate de afinitatea înaltă a acestor compuși chimici față de hemoglobina din sânge. Interacțiunea nitraților cu hemoglobina conduce la formarea methemoglobinei, proces specific, în special pentru copii, și, astfel, hemoglobina devine blocată și pierde capacitatea de a transporta oxigenul spre țesuturi. Hipoxia care rezultă se manifestă prin cianoză „sindromul copilului albastru” – cianoză peribucală, a mâinilor și picioarelor), oboseală, amețeli, vomă și diaree.

În raionul Cantemir calitatea apei potabile atât din sursele centralizate, cât și din sursele descentralizate are constant un nivel scăzut. Ponderea probelor neconforme ramâne la un nivel constant ridicat pe parcursul ultimilor ani. Conform datelor statistice, rata probelor de apă cu abateri de la normele sanitare este de aproximativ 35,5% din totalul de probe efectuate, păstrând aceeași rată ca și în anii precedenți. Rezultatele recentelor testări arată că circa 23,7% din apeductele legate de sursele subterane de apă nu corespund normelor sanitare după componenţa chimică. Principalii indicatori chimici de bază a apei investigate neconforme sunt: duritate (duritate joasă șau prea înaltă), clorurile și conductivitate care depășesc concentrația maxim admisibilă, sulfaţi, sulfură de hidrogen şi alte elemente chimice. Valori crescute de bor, care depăşesc limita maximal admisibilă de 0,5 mg/l nu sunt specifice surselor de apă din raionul Cantemir, doar cu unile excepții cele din lunca Prutului (comunele Gotești, Țiganca, ș.a.), unde au fost depistate în 26,2% din probele prelevate. Cu toate că nu există studii ce ar demonstra impactul consumului de apă potabilă necorespunzătoare la conținutul de bor sunt efectuate cercetări care sugerează nocivitatea acestuia asupra inimii, vaselor sangvine, ficatului, organelor reproductive și asupra dezvoltării fătului. La acest compartiment vom menționa că grupul de parametrii evaluați a prezentat neconformități doar în apa din apeductele aprovizionate din surse de profunzime. Calitatea apei din sursele subterane nu corespunde nici după indicii microbiologici. Neconformitățile constatate la acești parametri sunt condiționate de prezența în apa a E. Coli și Enterococci care conform normelor în vigoare sunt inadmisibile. Cel mai mult sursele subterane de apă sunt afectate de microfermele zootehnice, gunoişti, depozitele de îngrăşăminte şi deşeuri, precum şi de lispa sistemelor de epurare. Rezultatele studiului cu sprijinul Guvernului Cehiei arată că în localitățile raionului apa din sursele decentralizate investigate nu corespunde normativelor naționale în vigoare în proporție de 55,2% (37,9 % din probe pentru parametrii chimici și 65% pentru parametrii microbiologici).

În concluzie putem afirma următoarele: din cele 51 localități ale raionului Cantemir, dispun de rețea centralizată de apă 41 (80,63%); însă ponderea populației cu acces la apă centralizată este de numai 48,3%(!). O bună parte din populația localităților se aprovizionează cu apă din 42 izvoare, dintre care 19 sunt amenajate în sistem de apă curgătoare. În localitățile în care nu există surse centralizate de aprovizionare cu apă, lipsa accesului la apeduct este compensată aproape în întregime de fântâni. Sursele descentralizate de asigurare cu apă (fântâni, puțuri etc) înregistrează cel mai înalt nivel al probelor cu abateri de la normele sanitare(cca 60%). Din păcate, mai rămâne impunător numărul localităților care nu dispun de rețea centralizată de apă – Câșla, Suhat, Acui, Chioselia, Țărăncuța, Haragâș, Cîrpești, Dimitrovo, Țolica și Bobocica.
Recomandăm autorităților publice locale să asigure monitorizarea în permanență a calității apei din sursele descentralizate (fântâni şi cişmele de uz public). Or, comparativ cu anii precedenți se atestă o creștere a cotei probelor de abateri la parametrii microbiologici de la 29,6% în anul 2019, la 45,2 % în 2021, inclusiv este de menționat că în instituțiile pentru copii care se alimentează cu apă din fântânile de mină (local) atinge o pondere de 42,8%. Astfel, apa devine tot mai contaminată prin diferite microorganisme, a toxinelor sau metaboliţilor acestora. Această situaţie este caracteristică apelor din pânza freatică şi este determinată, în primul rând, de lipsa sistemelor centralizate de canalizare, insalubritatea localităţilor, amplasarea latrinelor, WC-urilor şi gunoiştilor în imediata apropiere a fântânilor. Autoritățile publice trebuie să asigure evidenţa surselor locale de apă fără reţea de distribuţie, inventarierea fântânilor şi cişmelelor de uz public; să efectueze o dată la 2 ani controlul planificat asupra calităţii apei din sursele supuse autorizării sanitare; să asigure dezinfecţia profilactică a apei fântânilor şi cişmelelor periodic(o dată pe an), după curăţarea lor cu soluţii dezinfectante standard sau tablete de hipoclorit de calciu sau dioxid de clor locale; să coordoneze elaborarea planurilor de siguranță a apei potabile, incluzând calendarul și costul măsurilor stabilite în plan pentru asigurarea conformării producătorilor de apă potabilă și a operatorilor la cerințele prevăzute de legislația în vigoare. Planurile de siguranță a apei potabile vor fi elaborate de către producătorii de apă potabilă și operatori, urmând a fi aprobate de către autoritatea publică locală după coordonarea lor obligatorie cu Centrul de Sănătate Publică Cahul.

Svetlana BRUMĂ,
șefă de direcție la Centrul de Sănătate Publică Cahul