Pandemia i-a privat pe studenții de la Medicină de multe cursuri practice în spitale. „Dacă pacienții își dădeau acordul, participam online la consultație împreună cu profesorul”

Pandemia i-a privat pe studenții de la Medicină de multe cursuri practice în spitale. „Dacă pacienții își dădeau acordul, participam online la consultație împreună cu profesorul”

Pandemia de Covid-19 ne-a pus pe toți la încercare. Nu doar sistemul medical, dar și cel de învățământ a trebuit să se adapteze din mers la noile realități, pentru că studiile au trecut online. S-au descurcat cum au putut și profesorii, și studenții. Cei de la Medicină au fost puși însă în fața unei provocări enorme. S-au adaptat din mers la cursurile online, iar acum, mulți studenți sunt de acord ca orele teoretice să aibă loc doar la distanță.

Ce ține de cursurile practice, aceștia spun că a fost mai complicat și s-au descurcat mai greu, pentru că nu au avut acces în instituțiile medicale.

Iana era studentă în anul III la Facultatea de Medicină Nr.1 a Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” când în țară a fost declarată stare de urgență, iar studenții și elevii au trecut la învățământul online. Iana povestește că s-au adaptat treptat unor noi condiții de studii.

„Noi, în anul III, facem mai multă teorie. Am avut doar două obiecte la care urma să avem și ore practice – Chirurgia și Medicina internă, iar profesorii au fost destul de receptivi și făceam și partea clinică. Profesorii ne arătau diferite video-uri ca să vedem cum are loc acest proces. Medicina internă ne învață cum să discutăm cu un pacient, cum examinăm un pacient. Respectiv, acele secvențe video ne-au ajutat. Am avut Medicina internă și Chirurgia și în primul trimestru. Deja știam ce presupun acestea și ne-a fost un pic mai ușor”.

Studenții au învățat online și în următorul an de învățământ când Moldova era scăldată de al doilea val de Covid. De data asta, spune Iana, a fost mai greu. Cursurile practice ar fi trebuit să aibă loc în spitale, însă, din cauza restricțiilor, au continuat să învețe online cum să trateze pacienții.

„A fost un pic mai complicat, pentru că noi din anul IV începem să învățăm pe module. Sunt obiecte pe care le-am făcut integral online, nu am fost fizic în secțiile din instituțiile medicale, pentru că multe erau reprofilate pentru Covid-19 și, respectiv, era interzis. Profesorii care aveau pacienți la consultație îi întrebau dacă sunt de acord să vedem și noi, de la distanță, procesul de consultație. Camera era conectată și, dacă pacientul nu avea nimic împotrivă, luam și noi parte la consultație. Auzeam ce spune pacientul, ne dădeam cu părerea ce investigație trebuie să facă. Ne dădeam cu părerea și la diagnostic. Când unele restricții au fot anulate, am trecut la regimul mixt de studii. Făceam prelegeri online, iar la seminare mergeam la spital, dar grupurile erau repartizate pe ore, astfel încât să nu ne intersectăm cu alte grupuri. Eram echipați cu măști, costume chirurgicale, încălțăminte de schimb, bonete, mănuși, dezinfectant.”

Studenta spune că lucrurile s-au mai simplificat odată cu lansarea procesului de vaccinare.

„După ce a început imunizarea, a fost mai ușor. Am început să facem câte 2 ore în regim mixt. Apoi, am început să mergem în fiecare zi la universitate, dar prelegerile au rămas online. Seminarele le facem la spital. Mergem la pacient. Acum fiecare student are câte un pacient. Când ne întoarcem în cabinet, discutăm despre fiecare pacient în parte.  Unele prelegeri le facem în prima jumătate a zilei, apoi mergem la spital, altele – invers.”

Despre învățământul mixt

„Și eu, dar și colegii sunt de acord cu acest regim mixt. Nouă ne place. Este mai comod. La universitate eram apropiați unul de altul, acasă concentrarea este mai bună, tu ești singur în fața laptopului, nu te distrage nimeni, nu este gălăgie, dar la ore suntem mulți. Nu știm dacă acest regim va fi aplicat și mai departe, dar ar fi de dorit.”

Luminița Alexei este studentă în anul I la Facultatea de Medicină Nr.1, dar a prins orele online pe când era anul II la Colegiul de Medicină.

„Eram anul II la Colegiul de medicină când a început pandemia. În ultimii 2 ani, nu am făcut practică, mai ales în spitale. Două săptămâni mergeam la cursuri, la colegiu, iar două săptămâni – online. La seminare, aveam sălile dotate cu pacienți virtuali și diverse instrumente, și lucram în colegiu. Făceam modulele practice. La sfârșitul anului II trebuia să facem un stagiu de practică de două săptămâni la spital, dar din cauza stării de urgență, nu l-am făcut. Foarte mult ne-au lipsit aceste cursuri, faptul că nu am mers în spital. Eu deja am venit la universitate și trec încă o dată materialul, dar colegilor mei, care au rămas la colegiu, le-a fost mai complicat.”

După ce a dat Bacalaureatul la Colegiul de Medicină, Luminița a ales să-și continue studiile la universitate. 

„La universitate, chiar din primul an am trecut la contact direct cu profesorii. Este foarte comod ca lecțiile teoretice să fie online și lecțiile practice – la universitate. Tu ești acasă, poți să te mobilizezi mai mult, poți să înregistrezi lecția și după să revii la ea. E mult mai bine așa. La colegiu era mai dificil, aveam și teoria, și practica de acasă. Trebuia să stai toată ziua în fața calculatorului.”

Despre experiența de predare în pandemie ne-a vorbit și profesorul universitar Marcel Abraș, care este și cardiolog intervenționist în cadrul Institutului de Cardiologie.

„Începuse pandemia, dar procesul de studii nu putea fi oprit, pentru că odată oprit, era greu de restabilit. Ne-am învățat din mers. Cu toate aspectele. În două săptămâni, toată lumea știa platforma, știa cum să se conecteze de la cel mai tânăr, până la cel mai în vârstă. Inițial, aveam doar cazuri clinice discutate online, electrocardiograme discutate online sau alte investigații care se puneau pe ecran și toată lumea discuta. Totul era concentrat pe a prezenta anumite abordări practice, în varianta PDF și Word și discuția se efectua pe anumite aspecte de acest gen. Comunicarea cu pacientul nu era, dar se punea accent pe cazurile clinice, pe care profesorii le pregăteau în prealabil, cu investigațiile necesare și se simula stabilirea unui diagnostic, pe baza anumitor investigații, apoi care este tratamentul”.

Chiar dacă de la 14 aprilie starea de urgență în sănătate publică a fost anulată, studenții de la medicină continuă să facă lecțiile teoretice online.

„Vreau să zic că lecțiile online sunt o ieșire din situație și nu este o soluție definitivă. Totuși, întâlnirea față în față, discuțiile, comunicarea offline nu se compară cu online-ul. Comunicarea cu pacientul în clinică nu se compară cu nimic. Continuăm cu prelegerile online, dar vreau să vă zic că încă se discută acest aspect pe viitor. Nu suntem siguri că este cea mai bună soluție. După părerea mea, și teoria, și practica trebuie să se facă în sălile de studii. Varianta clasică încă nu poate fi înlocuită și este un standard de aur în a pregăti specialiști buni.”

Profesorul ne-a explicat de ce studenților le place varianta învățământului mixt.

„Astăzi am avut prelegerea și din 70 de persoane, la final, când am spus la revedere și majoritatea s-au deconectat, încă vreo 5 au rămas pe ecran. Ei demult erau ocupați cu altceva. Pe profil era indicat că ei sunt prezenți la curs și asta nu este corect”.

Referitor la calitatea studiilor în pandemie,  Marcel Abraș crede că nu a fost afectată, pentru că profesorii au avut o activitate intensă în această perioadă.

„De asemenea, perioada nu a fost una îndelungată. Noi reveneam offline periodic atunci când rata de îmbolnăvire era una mică în Republica Moldova. În această perioadă s-a pus mai mult accentul pe instruirea în cadrul Centrului Universitar de Simulare și Instruire în Medicină, care este dotat cu diferite mulaje, foarte multe dispozitive de instruire și, anume, s-a pus accentul pe ele ca să nu fie contactul cu pacientul din spital, unde gradul de îmbolnăvire ar fi fost mai mare. În acea perioadă, partea practică a trecut în mare măsură în Centrul Universitar. Totodată, noi nu am stat foarte mult în izolare, deoarece la fiecare micșorare a ratei de îmbolnăvire pe țară, noi scriam demersuri la Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică și ni se permitea să trecem la regimul offline. Studenții mergeau la Centrul de Simulare după un anumit grafic. În Centru sunt pacienți standardizați. Adică sunt actori care simulează anumite boli și studenții noștri au posibilitatea să stabilească diagnosticul, tratamentul”, a menționat profesorul universitar Marcel Abraș.

Autor: Nicoleta Lisevici
Editor: Elena Cucu

You May Have Missed