Festivalul etnofolcloric „Parfum de salcâm”
În penultima duminică de florar, Secția cultură și turism Cantemir și primăria Tartaul, Cantemir, au organizat Festivalul cântecului și dansului popular, al datinilor și obiceiurilor strămoșești, cu un original generic – „Parfum de salcâm”.
De ce parfum de salcâm? – l-am întrebat pe primarul de Tartaul, Vasile Lupașco. Și iată care i-a fost răspunsul: „Vorba e că prima ediție a acestui eveniment cultural-artistic de anvergură s-a desfășurat la un sfârșit de mai, în marginea pădurii dinspre Baimaclia, acolo unde înfloresc pâlcuri dese de salcâmi, mirosul de parfum al cărora te îmbată în sensul frumos al cuvântului. Mă bucur că, după o pauză de doi ani, cauzată de pandemia de Covid-19, am reușit să revenim la festivalul nostru, la izvoarele folclorului autentic, la sacrul îndemn al strămoșilor de a nu da uitării dansul și cântecul popular, tradițiile și datinile populare, acel misterios parfum de salcâm…”.
Larisa Ștefăniță, specialistă principală în Secția cultură și turism Cantemir, ne-a comunicat că, la actuala ediție a Festivalului, a cincea, au participat multe colective folclorice cu titlu model din raion: „Mierla Prutului” și „Ciobănașul” din orașul Cantemir, „Glia”, satul Pleșeni, „Soacrele” și „Sălcioara” (ambele din satul Ciobalaccia), „Izvorce”, satul Victorovca, „La stână”, s. Cîrpești, „La izvor”, s. Țiganca, „Baștina”, s. Baimaclia, și ,,Mărgăritare”, s. Lingura, care au adus în scenă adevărate perle folclorice. Au evoluat, de asemenea, și formații artistice de amatori din raion, angajați ai căminelor de cultură: „Opincuța”, orașul Cantemir, „Sânzâiene”, s. Coștangalia, „Strămoșeasca”, s. Tartaul, „Sălcioara”, satul Chioselia.
De menționat că la edițiile precedente publicul spectator din localitățile cantemirene a avut posibilitate să admire și colective folclorice de valoare din raioanele învecinate – Cahul, Comrat ș. a. Este un festival pe care ni-l dorim să fie unul regional, ba chiar internațional, adică la care să participe colective etnofolclorice din întreg spațiul românesc, au declarat organizatorii.
Ion DORU
