Social

Problema apei potabile în zona de sud a țării, acută

Probabil, nimeni nu mai pune la îndoială faptul că pe an ce trece, se reduc resursele de apă din țara noastră, acestea fiind reprezentate de apele de suprafață (două bazine majore ale râurilor Nistru și Prut) și de apele subterane. S-a menționat în repetate rânduri faptul că regimul natural al apelor din râuri în aceste bazine a fost modificat prin construirea de baraje și rezervoare, create în scopul prevenirii inundațiilor, captării sedimentelor, asigurării cu apă pentru consumul agricol, industrial și casnic, precum și pentru piscicultură.

Asigurarea cu apă potabilă a populației țării se face din trei surse: apele subterane (65% din volumul total), apele de suprafață (34,8%), lacurile de acumulare și izvoarele. Totodată, circa 44% din populație nu are acces la apă potabilă sigură. Deși toate orașele și municipiile și peste 65% din sate au sisteme centralizate de aprovizionare cu apă potabilă, doar 50% se află în stare tehnică satisfăcătoare. Restul au nevoie de reparații capitale sau ar trebui reconstruite.
Rețeaua de ape subterane include circa 112 mii de izvoare și fântâni (publice și private) și peste 3000 de fântâni arteziene funcționale. Cea mai expusă la deficitul de apă este partea de sud a țării, unde în anii de secetă crește riscul de secare a resurselor acvatice de suprafață (precum s-a întâmplat, bunăoară, în ultimii ani, când un număr de rezervoare de pe râurile Prut, Tigheci, Ialpug, Ialpugel, Cogâlnic, Larga, Cahul, Lăpușnița ș.a. au fost, practic, secate). Cu regret, seceta devine endemică și afectează tot mai mult nivelul de existență și de dezvoltare rurală. Pe parcursul ultimilor trei ani, s-au înregistrat neconformități ale probelor de apă prelevate din surse centralizate subterane, după următorii indicatori: conținutul de nitrați, bor, amoniu, conținutul de fluor, duritate, Escherichia Coli și enterococi.
Regiunile cele mai afectate de poluare cu nitrați în apa din fântâni sunt raioanele din UTA Gagauzia, tot acolo fiind depistat un conținut sporit de fluor. Cu regret, și în localitățile raionului Cantemir situația lasă mult de dorit, majoritatea populației de la sate nu beneficiază de apeduct, iar apa din fântâni este tot mai poluată. Ca surse de poluare a apelor subterane sunt: poligoanele pentru deșeuri, cimitirele; rezervoarele de stocare și containerele de depozitare subterane și terestre (produse petroliere, substanțe chimice folosite în sectorul agrar), conductele utilizate pentru ape uzate, produse petroliere; spațiile de incinerare a deșeurilor, care, conform legislației, nu trebuie să existe; utilizarea pesticidelor și a fertilizanților care migrează spre apele subterane ș. a.
În această situație, este tot mai stringentă problema atitudinii gospodărești, grijulii față de resursele acvatice de care dispunem, avându-se în vedere economisirea pe toate căile a resurselor de apă. Este necesar, în primul rând, să fie conștientizate unele realități dure: seceta și deficitul de apă; cerințele sporite pentru irigare; creșterea frecvenței și a intensității inundațiilor; reducerea disponibilității apei din sursele de apă de suprafață sau subterane; schimbări în cererea de apă; indicii de calitate a apei (de exemplu, mineralizarea; duritatea; cantitatea oxigenului dizolvat), afectați de temperaturile mai ridicate ale apei și de variațiile stratului de scurgere mediu anual; poluarea sporită a apei cu pesticide și îngrășăminte, cauzată de spălarea sporită a solului; schimbări în stratul de scurgere mediu anual al râurilor, atât în sensul sporirii, cât și în cel al diminuării ș. a.
Experții în domeniu atenționează asupra necesității unor acțiuni menite să asigure disponibilitatea resurselor de apă, luând în considerare schimbările climatice actuale și viitoare și anume: crearea unor noi structuri pentru managementul apei (de exemplu, noi baraje; diguri; lacuri de acumulare etc.); dezvoltarea unei colaborări eficiente cu țările vecine pentru a monitoriza revărsarea apelor, a îmbunătăți prognozarea vremii/inundațiilor și a asigura avertizarea timpurie pentru toate țările din cursul inferior al apelor; consum de apă redus; instruirea/educarea utilizatorilor de apă privind reducerea cerințelor de apă; utilizarea apei re-circulate pentru anumite activități; promovarea folosirii eficiente a apei; reducerea surselor de poluare; stabilirea unor obiective privind calitatea apei și îmbunătățirea tratării apei reziduale sau menajere; evaluarea cerințelor de apă pentru principalele categorii de consum (apă potabilă, apă industrială, menajeră etc.) în contextul schimbărilor climatice etc.

Dumitru VRABILE,
medic-epidemiolog, CSP Cahul