Expoziția tematică „Golgota Inocenților”
Grație eforturilor deosebite depuse de către neobosita activistă civică Anastasia Balmuș din orașul Cimișlia la studierea istoriei legate de deportările comuniste, au fost scoase la iveală cele mai negre pagini ale regimului de ocupație instaurat de Kremlin în țara noastră la începutul deceniului patru al secolului trecut.
Aceste pagini și-au găsit reflectare, anterior, în două volume scrise, iar mai recent – și într-o serie de planșete, pe care Anastasia Balmuș le-a închegat într-o expoziție tematică și le-a prezentat, duminica precedentă, unui numeros public adunat la Muzeul Raional de Istorie, Etnografie și Artă din orașul Cimișlia.
După cum a declarat autoarea, aceasta este o donaţie făcută instituției culturale în cauză, precum şi comunităţii întregi din raion.
Creația domniei sale este compusă din 15 planșe cu documente şi fotografii, fiind întitulată „Golgota inocenţilor. Primii ani de stalinism în raionul Cimişlia, 1940-1949”.
Pe parcursul prezentării unui material bogat despre acele vremuri de restriște, Anastasia Balmuș a povestit cum românii basarabeni, după 22 de ani de aflare în cadrul Patriei–Mame (1918-1940), au avut de suferit cumplite chinuri, prin ce calvar au trecut în timpul regimului totalitar comunist sovietic în urma încheierii Pactului Ribbentrop-Molotov la înţelegerea dintre cei doi tirani ai lumii: Stalin şi Hitler.
La sfârșitul prelegerii sale, Anastasia Balmuș (în imagine) a îndemnat asistența să ne cunoaștem istoria, căci cel mai mare blestem al unui neam este uitarea!
Impresionați de cel văzute, mulți vizitatori au dorit să-și expună părerile: unul dintre copiii supuși represiunilor, Ion Harti, originar din satul Batâr; Mihai Tărăcilă, veteran al muncii din orașul Cimișlia; Gabriela Garaba, șefă adjunctă a Direcției învățământ general din cadrul Consiliului Raional Cimișlia; fiica unui deportat, Ana Cabac, născută în orașul Cimișlia…
Iar rapsodul popular Vasile Popovschi din satul Cenac, cu ocazia împlinirii a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu Patria–Mamă, a interpretat o creație proprie – „România, țara mea de dor”.
Ion CIUMEICĂ
