CantemirCultural

Omagiu Luceafărului poeziei noastre

Cu ocazia împlinirii a 172 de ani de la naşterea celui mai mare poet al neamului românesc, dar și a Zilei Culturii Naționale, Biblioteca publică raională (BPR) Cantemir, împreună cu Liceul Teoretic „D. Cantemir”, a organizat un recital de poezie cu genericul „Al meu nume o să-l poarte secolii din gură-n gură…”.

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), a menționat în cuvântul de salut bibliotecara Zinaida Surdu, nu este doar Poetul nostru Național, el a fost şi un prozator şi un jurnalist de excepţie. Profund semnificativ este faptul că, începând din 2011, pe 15 ianuarie, este sărbătorită şi Ziua Culturii Naţionale.
Data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate ca fiind pe 15 ianuarie 1850, în Botoşani, deşi informaţiile privind acest subiect variază. Eminovici Mihai era cel de-al şaptelea din cei unsprezece copii ai unui mic boier, Gheorghe Eminovici, şi ai Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu.
A debutat literar în 1866, în revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, iar apoi, convins de acesta, Eminovici a devenit Mihai Eminescu şi sub acest nume a trăit şi a scris literatură şi a lucrat ca jurnalist. Din 1866 şi până în 1869, a călătorit prin Transilvania până în Bucureşti, prilej cu care a cunoscut realitatea românească, cu oameni şi obiceiuri. În 1867, s-a angajat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, ulterior devenind sufleor şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde l-a cunoscut pe I. L. Caragiale. Cu această trupă a mers în turnee, continuând să publice poezie şi proză şi să facă traduceri. În 1968, începea proiectul de roman „Geniu Pustiu”. Au urmat studiile la Viena și Berlin, activitatea de jurnalist și publicist, bibliotecar și revizor școlar, activitatea literară în cadrul „Junimii”…
Creaţia literară a lui Mihai Eminescu este una vastă, impresionantă, cuprinzând de la poezie la traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice. Aparţinând unui romantism literar relativ întârziat, opera sa poetică a fost influenţată şi de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar şi de teoriile lui Arthur Schopenhauer şi Immanuel Kant.
Mihai Eminescu s-a stins din viață pe 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor din Bucureşti, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate şi episoade de revenire a bolii. În 1948 era ales, post-mortem, membru al Academiei Române.
În cadrul activității menționate, elevii S. Isac, N. Capră, M. Știrbu, A. Beșleagă, D. Bognibov, M. Doina, N. Barbarov, A. Obreja, A. Macovețchi, M. Coroi, Gh. Lazăr, G. Moraru, precum și bibliotecara Natalia Lungu, medicul Anatolie Babilev, conducătorul formației folclorice „Ciobănaș” au prezentat un recital din nemuritoarele poezii eminesciene, melodii pe versurile poetului. În final, directorul Bibliotecii publice raionale, Aurelia Nechit, le-a înmânat elevilor semne de gratitudine pentru studierea operei marelui nostru poet național.

Text și foto: Ion DORU