Cultural

La Vălenii de Munte are loc reafirmarea identității naționale (II)

În următoarele zile au urmat mese rotunde, prelegeri, evocări cu temele: „Vasile Alecsandri în istoria culturii românilor”; „100 de ani de la naşterea lui Eugeniu Coşeriu, lingvist şi scriitor”; „Pericolele falsificării istoriei şi demitizarea puterii”, „Discursurile parlamentare” ale lui Nicolae Iorga ca formă a culturii politice”. În tot acest răstimp ne-am aflat împreună cu Valeriu Matei, membru de onoare a Academiei Române, a domnului deputat, fost ministru al Culturii Ioan Vulpescu şi a scriitorului Nicolae Băciuţ.
Ne-au împrospătat amintirile şi cunoştinţele despre tradiţiile noastre populare doamna Varvara Buzilă, conferenţiar universitar, doctor, împreună cu doctorii şi cercetătorii Ioana-Otilia Baskerville şi Andrei Prohin la tema: „Cămaşa cu altiţă” în contextul strategiilor identitare româneşti”.
Am revenit la perioada modernă prin impresionanta prelegere a doamnei doctor Georgeta Filitti „Tudor Vladimirescu şi Alexandru Ipsilanti. La 200 de ani de la Revoluţie”.
În fiecare an ne bucură cu prezenţa Domnia sa academicianul Răzvan Theodorescu. De această dată a vorbit despre: „Căile divergenţe ale primei modernităţi româneşti (sec. XVII-XVIII)”. Pavel Şuşară ne-a vorbit la tema „Tendinţe şi curente în arta românească în perioada interbelică”.
O pagină aparte a fost acordată celor 150 de ani de la naşterea istoricului Nicolae Iorga. La Casa-muzeu, unde a trăit şi a activat marele savant, s-a adus un omagiu de mare încărcătură spirituală prin recitalurile de poezie ale poeţilor Valeriu Matei şi Nicolae Băciuţ, ale actorului Nicolae Jelescu şi interpretului Viorel Burlacu. Distinsa doamnă profesor Georgeta Filitti şi moderatorul, doctorul Constantin Stere ne-au impresionat iar printr-o prelegere bogată în evenimente legate strâns de Casa Iorga, ale oraşului Vălenii de Munte, urmaşii savantului etc.
Ziua de miercuri a început cu prezentarea prelegerilor: „Reforma agrară din 1921 în România. Consecinţe economice, sociale, politice”; „Integrarea Basarabiei în România Mare”; „Societatea civilă, clasa politică românească şi marile reforme în a doua jum. a secolului al XIX-lea”. În această zi am cunoscut şi alte personalităţi: Liviu Brătescu, secretar de stat în Ministerul Culturii; Ion Constantin, profesor universitar, doctor; Ioan Cristescu, profesor universitar, doctor.
Apoi, în mod organizat, am plecat în vizită la Parcul Memorial „Constantin Stere” din Bucov. Am vizitat conacul marelui scriitor, savant, politician. Frumuseţea locului, splendoarea palatului ne-a lăsat senzaţia că am fost în poveste. În palat am fost întâmpinaţi de conducerea muzeului, care s-au bucurat mult când au aflat că suntem din Basarabia. Între noi s-a legat o discuţie aprinsă despre Casa-muzeu din satul Ciripcău, raionul Soroca, Republica Moldova. Aici am văzut încăperi frumos amenajate, multe obiecte ce au aparţinut familiei Stere. La intrarea în conac – panouri masive cu multă informaţie pregătită pentru vizitatorii care conţine date importante despre viaţa şi activitatea filosofului, criticului literar, avocatului Constantin Stere.
A urmat dezvelirea Statuii Cardinalului greco-catolic Iuliu Hossu, care a suferit mult în timpul guvernului Petru Groza.
Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885 şi a decedat la 28 mai 1970. El a fost episcop al Episcopiei greco-catolice din Cluj-Napoca, deţinut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de Onoare al Academiei Române. A fost beatificat de Papa Francisc în anul 2019. Este sărbătorit de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică pe data de 2 iunie.
La dezvelirea Statuii au fost prezenţi cursanţi, scriitori, academicieni, elevi, oameni de rând. S-au depus coroane de flori. Fanfara a cântat imnul României „Deşteaptă-te, române!”. S-au ţinut cuvântări. Am memorizat în mod special discursul dlui Mircea Cosma, Preşedintele Societăţii Culturale Istorice Mihai Viteazul, care este binecunoscut în Republica Moldova ca unul dintre cei mai activi politicieni români în ceea ce priveşte acţiunile de reromânizare a Basarabiei şi de propagare a mesajului unionist. Datorită dumnealui în satele dintre Prut şi Nistru au fost dezvelite busturi, monumente ale personalităţilor care au jucat un rol important în istoria românilor, au mai fost realizate un şir de proiecte de prietenie şi colaborare între fraţii de pe ambele maluri ale Prutului, a făcut un număr mare de activităţi de binefacere şi sponsorizare, pentru susţinerea în permanenţă a acţiunilor social-umanitare.
În mesajul său de la Bucov dumnealui a subliniat importanţa verticalităţii personale şi a celei naţionale, de a menţine flacăra românismului în veşnică ardere, să nu permitem să fim distruşi ca popor, ca ţară. Fiecare din noi avem sfânta misiune de a ne gândi la urmaşii noştri, dacă nu vrem ca ei să ajungă robii străinilor.

Veronica PÂRLEA-CONOVALI,
istoric, scriitoare