Două vinării locale nu mai au bătaie de cap cu resturile vegetale și alimentare

Două vinării locale nu mai au bătaie de cap cu resturile vegetale și alimentare

Resturile de viță de vie, dar și alte deșeuri formate în urma producției de vin la vinăria „Novak” din satul Tartaul, raionul Cantemir, vor fi transformate în brichete, care vor fi folosite pentru centrala termică a companiei. Totul datorită echipamentului pentru zdrobirea și brichetarea deșeurilor din biomasă, instalate la vinărie în cadrul proiectului „Obținerea profitului din deșeurile de vin: oportunități pentru industria vinului în Moldova”.

Proprietarii vinăriei „Novak” sunt primii beneficiari ai proiectului implementat de Universitatea Agrotehnică a Republicii Cehe, în parteneriat cu Alianța pentru Eficiența Energetică și Regenerabile (AEER), cu sprijinul financiar al PNUD,  în cadrul programului „Challenge Fund”.

Specialiștii de la Universitatea Agrotehnică din Praga au mers la vinărie și au asamblat echipamentul, l-au pus în funcțiune și au instruit lucrătorii. Astfel, în viitor, biomasa produsă pe podgorii va fi utilizată la centrala termică a vinăriei, economisind banii care mergeau pentru cumpărarea lemnului de foc și a cărbunelui.

Biogaz obținut din deșeuri alimentare

Un alt beneficiar al proiectului este „Casa  vinicolă  Luca” din or. Cricova, unde urmează a fi instalată o centrală de biogaz, care va lucra pe baza deșeurilor alimentare și a altor deșeuri organice produse de vinărie și restaurantul acesteia. Biogazul obținut va fi folosit ulterior pentru aragaz sau pentru funcționarea încălzitoarelor pe gaz. Astfel, va fi redusă la zero necesitatea arderii deșeurilor vegetale, practică interzisă prin lege și pedepsită cu amenzi usturătoare.

Pentru promovarea utilizării tehnologiilor inovatoare în procesul de gestionare a deșeurilor din activitatea vitivinicolă vor fi organizate vizite de studiu pentru studenți și elevi. Aceștia vor urmări întregul proces de transformare a deșeurilor vegetale în brichete sau biogaz, având posibilitatea să producă singuri brichete.

Cele două vinării vor servi drept exemplu pentru dezvoltarea și implementarea în continuare a proiectelor similare pe teritoriul Republicii Moldova.

„Sunt foarte mulțumit proiectul a fost pus în aplicare și va servi nu numai primilor doi beneficiari, ci deschide posibilitatea de replicare ulterioară în alte crame din Moldova. Astfel, mai mulți oameni și comunități pot beneficia în viitor“, spune Dr. Hynek Roubík de la Universitatea Universitatea Agrotehnică din Praga.

Precizăm că în cadrul proiectului „Obținerea profitului din deșeurile de vin: oportunități pentru industria vinului în Moldova” a fost studiat procesul de gestionare a deșeurilor în rândul producătorilor de vin din RM.  Un sondaj în rândul producătorilor de vin din Moldova a arătat că, în prezent, fie nu există deloc procesarea deșeurilor de vinificație, fie doar în mod foarte limitat. Însă deșeurile organice provenite din producția de vin se formează continuu și au un mare potențial pentru producția de energie.

Respondenții anchetei, au menționat că, de obicei, deșeurile sunt lăsate pe șantier fără a fi utilizate. Acest lucru poate cauza efecte asupra mediului, atunci când deșeurile mixte umede încep să se descompună și emit gaze cu efect de seră în atmosferă.

Sute de mii de kilograme de deșeuri

Vinificația este o ramură importantă a economiei moldovenești, podgoriile ocupă o suprafață totală de 150 mii ha, acoperind 3,8 la sută din teritoriu și 7 la sută din suprafața arabilă a țării.

În cazul unui producător de vinuri de talie medie cu o podgorie de 250 de hectare, se recoltează anual aproximativ 2.500-3.000 de tone de struguri pe sezon, care generează aproximativ 100 000 kg de deșeuri uscate (corzi și alte părți tăiate) și peste 100.000 kg de deșeuri mixte (lăstari crescuți și alte deșeuri) pe sezon.

Cristina ANDRANOVICI

You May Have Missed