Festivalul moldovenilor la Capaclia, Cantemir

Festivalul Moldovenilor, desfășurat duminică, 27 iunie, în satul Capaclia, raionul Cantemir, s-a transformat într-un veritabil spectacol de joc şi cântec popular, demonstrare a portului popular românesc.

Grupurile folclorice „Sânzienele” și „Clopoțel” din satul Capaclia, ambele ghidate de Pavel Bahnaru, ansamblul de dansatori „Mocăncuța” din Cociulia (conducător – Filimon Dimcea), interpreții de pe ambele maluri de Prut – Adrian Para, Olesea Vicol, Mariana Para, Diana Cristea, Andreea Romila, Angelica Flutur – au urcat pe scenă alături de nume sonore din spațiul cultural românesc – Mioara Velicu, ansamblurile folclorice „Moldovioara din cetate”, „Plăieșii”, „Fetele din Botoșani”, „Unghenenii”, interpreții Nicolae Glib, Silvia Zagoreanu – au făcut un concert de zile mari.
Către sutele de admiratori ai folclorului românesc s-a adresat primarul satului Capaclia, Ilie Stăvilă: „Colaborarea dintre satul Capaclia și comuna Moșna, județul Iași, inițiată la începutul anului 2020, capătă culoare. Participăm cu drag cu grupurile folclorice ,,Sânzienele” și „Clopoțel” la acest festival, la alte activități ce valorifică tradițiile moldovenilor de pe malurile Prutului. Mulțumim domnului primar Georgel Popa, colectivelor folclorice, interpreților de muzică populară de dincoace și de dincolo de Prut, pentru implicare, pentru promovarea tezaurului folcloric autentic”.

După ce au fost întâmpinați cu pâine și sare de către gazde, oaspeții au avut o prestație impecabilă pe scena în aer liber amenajată în centrul satului Capaclia, numeroșii spectatori răsplătindu-i cu o mare de aplauze și făcându-i să se simtă ca acasă.
În cadrul „mesei rotunde” care a precedat Festivalul, primarul de Capaclia, Ilie Stăvilă, a informat asistența că „prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova, cu finanțare prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI), comuna Moșna din județul Iași și satul Capaclia din raionul Cantemir au accesat un proiect de cooperare transfrontalieră, care vizează promovarea culturii locale și păstrarea patrimoniului istoric din teritoriile beneficiarilor implicați. Moșna (beneficiar principal) și Capaclia (partener) sunt două așezări vechi din România și R. Moldova, care au o moștenire cultural-istorică ce se impune a fi păstrată și promovată. Am rămas încântați de vizita în comuna Moșna, care are un patrimoniu cultural ce include monumente, manuscrise și tradiții culturale. Totodată, avem și noi, în Capaclia, tradiții culturale ce merită a fi promovate. Proiectul este o oportunitate excelentă pentru dezvoltarea instrumentelor/metodelor din vechi timpuri pentru a atrage atât tinerii spre tradiții, cât și turiștii pentru vizitarea obiectivelor turistice. Sperăm mult ca proiectul să ajute ambii parteneri în soluționarea problemei comune: dezvoltarea patrimoniului local prin intermediul tinerilor și al turiștilor”.
La rândul lor, oaspeții din Moșna s-au arătat satisfăcuți de dorința locuitorilor satului Capaclia de a păstra și promova inestimabilul tezaur folcloric al neamului. Am moștenit un patrimoniu cultural extrem de valoros și avem datoria de a-l face cunoscut și de a-l duce mai departe. Pornind de la această idee, programul „HERITAGE” își propune conservarea și protejarea patrimoniului cultural și promovarea zonei transfrontaliere România – Republica Moldova. Comuna Moșna și satul Capaclia sunt două localități retrase, cu particularități similare, care găzduiesc adevărate perle naționale – Cetatea geto-dacică din Moșna, biserica Sfinții Voievozi Moșna, Rezervația naturală Codrii Tigheciului, cu o variată și bogată faună și floră, care merită să fie vizitate. În acest sens, au menționat participanții la „masa rotundă”, avem nevoie de implicarea autorităților publice locale care au șansa de a beneficia de moștenirea unui patrimoniu și a unor tradiții culturale pentru a dezvolta și alte proiecte cultural-artistice. Există idei suficiente, important e să coincidă și viziunea celor care conduc astfel de comunități.
Comuna Moșna și satul Capaclia sunt două așezări vechi din România și Republica Moldova, de dimensiuni mici, relativ izolate și situate într-un cadru geografic deluros. Sunt situate la granița unor întinderi mari de pădure cu plante rare, seculare și legendare. Atât istoria, cât și cadrul geografic, au generat tradiții și obiceiuri similare în cele două comunități locale. Acest fapt generează necesitatea creării unei baze de date care să includă patrimoniul cultural și istoric al celor două comunități, să cunoască și să promoveze patrimoniul cultural și istoric local (de exemplu, monumentele istorice: Cetatea geto-dacică din Moșna și elementele specifice ale construcției vechi; Biserica Sfinții Voievozi Moșna – cu iconostasul bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din Iași), rezervațiile naturale cu flora și fauna lor specifică (Codrii Tigheci – rezervația naturală a Republicii Moldova, rezervație cu specii rare de plante; Valea lui Vodă ș.a.). Prin promovarea culturii tradiționale locale (Zilele comunei, Dansurile populare vechi ale satului, Cântecele populare vechi etc.), căutăm, de asemenea, să identificăm talentele potențiale în domeniul organizațiilor și culturii de artă tradițională.

Ion DORU