Etapa raională a Concursului literar „La izvoarele înțelepciunii”, Cantemir

Recent, Direcția generală învățământ Cantemir, în comun cu Biblioteca publică raională, a desfășurat, on-line, etapa raională a ediției a XXX-a a Concursului literar „La izvoarele înțelepciunii”, consacrată vieții și creației scriitorului român Lucian Blaga, unul dintre cei mai mari poeţi pe care i-a avut poporul român.

Lucian Blaga, poet, dramaturg şi filozof, s-a născut la 9 mai 1895, în satul Lancrăm din judeţul Alba, sat ce poartă-n nume „sunetele lacrimei”. Copilăria sa a stat, după cum el însuşi mărturiseşte, „sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului”, autodefinindu-se „mut ca o lebădă”, deoarece viitorul poet nu a vorbit până la vârsta de patru ani (!). Fiul preotului Isidor Blaga, despre care află de la fraţii lui că „era de o exuberanţă şi de o volubilitate deosebit de simpatică”, este al nouălea copil al familiei, iar mama lui este Ana Blaga, pe care autorul o va pomeni în scrierile sale ca pe „o fiinţă primară” („eine Urmutter”). Poeziile nepublicate în timpul vieţii au fost grupate de autor în patru cicluri: „Vârsta de fier” (1940-1944), „Corăbii de cenuşă”, „Cântecul focului”, „Ce aude unicornul” (volumul „Poezii”, 1962). Poezie de cunoaştere, construită pe marile antinomii universale (lumină/întuneric, iubire/moarte, indi-vid/cosmos) şi având ca temă centrală misterul existenţei, creaţia sa lirică evoluează dinspre elanurile vitaliste spre „tristeţea metafizică” şi dinspre imagismul pregnant metaforic spre o simplitate clasică a expresiei.
Dramaturgia, alcătuită din poeme dramatice, porneşte de la miturile şi legendele autohtone sau de la evenimente ale istoriei şi culturii naţionale („Zamolxe” (1921), „Tulburarea apelor” (1923), „Meşterul Manole” (1927), „Cruciada copiilor” (1930), „Avram Iancu” (1934), „Daria”, „Fapta şi Învierea” (1925), „Arca lui Noe” (1944), „Anton Pann” (1965).
Opera filozofică este organizată în patru trilogii (a cunoaşterii, a culturii, a valorilor şi trilogia cosmologică („Filozofia stilului” (1924), „Cunoaşterea luciferică” (1933) „Spaţiul mioritic” (1936), „Geneza şi sensul culturii” (1937). Câteva culegeri de aforisme („Discobolul” (1945) şi eseuri, alături de memorialistica din „Hronicul şi cântecul vârstelor” şi de romanul autobiografic „Luntrea lui Caron”, ambele publicate postum, şi lucrarea „Pietre pentru templul meu” (1919), întregesc imaginea uneia dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii române moderne.
Crezul artistic al lui Blaga este motto-ul: „Câteodată, datoria noastră în faţa unui adevărat mister nu e să-l lămurim, ci să-l adâncim aşa de mult, încât să-l prefacem într-un mister şi mai mare”. („Pietre pentru templul meu”).
„Avea în el un farmec ciudat. Întâi tăcerile lui care erau foarte expresive. Avea, pe urmă, nişte ochi demonici […]. Îşi concentra toată fiinţa în privire. S-a scris despre el că se iubea foarte mult poate şi pentru că era, în fond, un timid, un delicat, un introvertit, totuşi, care era foarte iubit, foarte simpatizat…” (Şerban Cioculescu, „Un poet de talia lui Blaga n-o să mai fie în România până ce vei închide dumneata ochii”.)
Învingătorii etapelor locale ale Concursului au avut de realizat două probe-test, alcătuit din întrebări cu referire la viața, activitatea scriitorului și cele două opere în proză recomandate în romanul bibliografic „Hronicul și cântecul vârstelor” și în drama „Meșterul Manole”; și a doua (oral) – interpretarea creativă a unui text literar din creația lui Lucian Blaga, după anumiți parametri.
Într-un final, juriul a anunțat rezultatele concursului: pe locul I s-a situat Iulian Moisei, LT „D. Cantemir”, or. Cantemir, care va reprezenta raionul Cantemir la etapa națională a concursului, urmat, la un punct diferență, de Olga Ivancev, LT „N. Mihai”, Ciobalaccia (locul II); printre elevii gimnaziilor, cel mai bun rezultat l-a obținut Corina Bădănău (20 de puncte), gimnaziul ,,M. Eminescu”, Cantemir (locul I); pe locul doi s-a situat Luminița Jorovlea, gimnaziul Haragâș, iar pe III, cu același punctaj – Alexandra Mișcenco, Liceul „M. Sadoveanu”, Hănăseni, și Inga Lungu, Lărguța, care au fost distinși cu diplome și premii bănești. Printre concurenții-participanți din partea bibliotecilor publice, pe locul II s-a clasat Nicoleta Țâcău din Ciobalaccia. Mai mulți concurenți au fost menționați pentru participare activă la concurs.

Maria DOMENCO,
specialist principal, metodist, DGÎ Cantemir