Vicepreședintele raionului Leova, latifundiar cu trecut penal

A schimbat trei partide pentru a ajunge în fotoliul de vicepreședinte al raionului Leova și deține, direct sau prin intermediul firmei sale, aproape 400 de hectare de terenuri agricole. A pus bazele „imperiului său” funciar cu zece ani în urmă, în perioada în care era condamnat pentru organizarea migraţiei ilegale și confecţionarea, deţinerea și vânzarea de documente oficiale false. Acum, Ion Plămădeală este acuzat că folosește resursele publice în interes personal.

Familia Plămădeală a pus bazele „imperiului său” funciar cu 10 ani în urmă
Familia Plămădeală a pus bazele „imperiului său” funciar cu 10 ani în urmă

DOSARUL PENAL. Vicepreședintele raionului Leova, Ion Plămădeală, a intrat în vizorul autorităților cu un deceniu în urmă. În 2007, fiind director al firmei agricole Onorial SRL, a fost acuzat de organizarea migraţiei ilegale și confecţionarea, deţinerea și vânzarea documentelor oficiale false. „Afacerea” a fost descoperită după ce un apropiat al acestuia a fost reținut pentru „corupere activă”. Bărbatul a fost luat pe sus de mascați în timp ce mituia un grănicer cu 300 de euro, bani oferiți pentru a ajuta o persoană cu pașaport românesc fals să treacă frontiera.

În timpul interogatoriului, acesta a recunoscut că Ion Plămădeală i-a dat actul de identitate fals. În plus, a mărturisit că un client plătea 3.500-4.000 de euro pentru document. La percheziția făcută în apartamentul lui Plămădeală, polițiștii au mai descoperit două pașapoarte românești false.

Procurorul care a condus ancheta a concluzionat că Plămădeală și complicii săi au confecționat trei pașapoarte românești false și au încercat să transporte ilegal o persoană în Italia. Dosarul a ajuns rapid pe masa magistraților. La mai puțin de trei luni de la pornirea anchetei împotriva celor doi, Judecătoria Botanica l-a găsit vinovat pe Ion Plămădeală. Deși risca să stea ani buni după gratii, acesta a scăpat doar cu o amendă. Motivele invocate de instanță: recunoașterea vinovăţiei prin „căința sinceră” şi lipsa antecedentelor penale. Actualul vicepreședinte al raionului Leova a fost de acord cu sentința și nu a mai atacat-o la Curtea de Apel.

La zece ani de la acele evenimente, Plămădeală spune că dosarul penal din trecutul său a fost, de fapt, o comandă politică. „Eu întotdeauna am fost în mijlocul evenimentelor politice. Cuiva îi încurcam. Poate erau și temeiuri, dar dacă era o crimă serioasă, probabil, că eram condamnat”, spune Ion Plămădeală.

IMPERIUL AGRICOL. Potrivit declarației de avere pentru anul 2015, Ion Plămădeală deține aproximativ 177 de hectare de terenuri agricole. A pus, însă, bazele afacerilor în domeniu în noiembrie 2005, când a fondat societatea Onorial SRL, specializată în activități agricole și servicii hoteliere. Astăzi firma are doi fondatori: Ion Plămădeală (99,97% din capitalul social) și soția acestuia, Tatiana Plămădeală (0,03% din capitalul social).

Ion Plămădeală a fost administrator al firmei până în 2011, când a fost ales vicepreședinte al raionului Leova. În același an, a numit-o director al companiei pe soția sa, Tatiana.

Conform declarației sale de avere, funcționarul a achiziționat 166 de hectare de terenuri agricole, cu o valoare cadastrală de peste 750.000 de lei, în perioada 2006-2011. În 2013, când ocupa deja fotoliul de vicepreședinte de raion, Plămădeală a cumpărat alte 10,7 hectare de terenuri agricole, a căror valoare cadastrală este estimată la aproape 45.000 de lei.

Familia Plămădeală mai deține în satul Cupcui, prin intermediul Onorial SRL, alte aproximativ 200 de hectare de terenuri agricole.

Firma Onorial numai la Cupcui deține aproape 200 de hectare de terenuri
Firma Onorial numai la Cupcui deține aproape 200 de hectare de terenuri

Potrivit primăriei din localitate, compania este proprietara a 194,94 de hectare de terenuri agricole, 2,65 hectare de pășuni, iar alte 14,86 hectare de terenuri agricole sunt arendate de la persoane fizice și 1,87 hectare de drumuri de câmp arendate de la primărie.

leova 2

„O bună parte din pământuri au fost procurate la începutul anilor 2000. Atunci terenurile erau ieftine. Oamenii cereau numai 2.000 de lei pentru un hectar, pentru că nu aveau cu ce plăti impozitele și le era frică ca statul să nu le ia cotele în contul datoriilor. Părinții mei la fel au vândut cotele”, a explicat Vasile, un localnic din Cupcui.

Ion Plămădeală ne-a declarat că a cumpărat ieftin terenurile agricole – cu circa 4.000 de lei pentru un hectar. „Oamenii nu înțelegeau atunci care-i valoarea pământului și-l dădeau ieftin. Pe urmă am luat credite în sumă de 3 milioane de lei și am mai cumpărat [terenuri]. Puteți verifica la bancă”, susține vicepreședintele raionului.

AVEREA.  În declarația cu privire la venituri și proprietate Ion Plămădeală a declarat un salariu anual de peste 116.000 de lei, încasat în 2015, în calitate de vicepreședinte al raionului. La acesta se adaugă salariul de 63.000 de lei ridicat de soția sa, în calitate de contabil șef la filiala Leova a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Familia Plămădeală declară trei imobile în orașul Leova. E vorba de o casă de 150 de metri pătrați dobândită în 2004, un apartament de 110 de metri pătrați obținut în 2008 și un hotel de 880 de metri pătrați, cumpărat tot în 2008. Valoarea totală declarată a imobilelor este de aproximativ 2,3 milioane de lei.

Hotelul Onorial din Leova este proprietatea familiei Plămădeală
Hotelul Onorial din Leova este proprietatea familiei Plămădeală

Soții Plămădeală nu declară, însă, niciun venit care să fi fost obținut din activitatea companiei Onorial SRL. Firma are un capital social de 979.400 de lei, iar în 2012, potrivit Camerei Înregistrării de Stat, a obținut din vânzări venituri totale de 743.200 de lei.

„Firma are profit, însă câștigul îl investim în dezvoltarea afacerii”, susține Ion Plămădeală.

(Declarația cu privire la venituri și proprietate)

INCOMBATIBILITĂȚI. Tatiana Plămădeală administrează societatea Onorial SRL din 2011, de când soțul ei a fost numit vicepreședinte de raion. În iunie 2014, aceasta a fost angajată în funcția de contabil-șef la filiala Leova a ANSA, însă nu a renunțat la postul de administrator al firmei.

(Detalii despre SC Onorial SRL)

Potrivit articolul 25 (2/1) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, funcționarul nu poate derula activități de întreprinzător, cu excepţia calităţii de fondator al societăţii comerciale, ori să înlesnească, în virtutea funcţiei sale, activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice.

Pe de altă parte, vicepreședintele de raion nu consideră că soția sa este incompatibilă cu funcția de administrator al Onorial SRL. „Soția nu are dreptul să fie salarizată pentru funcția de director. Ea, într-adevăr, administrează firma, însă nu are salariu”, precizează Plămădeală.

Și Ion Plămădeală continuă să gestioneze neoficial activitățile firmei Onorial SRL, deși, fiind funcționar public, legea îi interzice să facă asta. În iunie 2016, Onorial SRL a cerut avizul Inspectoratului Ecologic de Stat pentru construcţia unui iaz în hotarele administrativ-teritoriale ale Primăriei s. Cupcui, raionul Leova. Dumitru Osipov, șef de secție la Inspectoratul Ecologic, a precizat că solicitarea a fost făcută de Ion Plămădeală în numele Onorial SRL. Instituția a avizat negativ proiectul propus de compania vicepereședintelui de raion, „fiindcă cele expuse în proiect nu corespundeau întocmai cu ce au găsit la fața locului membrii comisiei”.

leova 4

Un alt exemplu – Agenţia de Rezerve Materiale a publicat pe portalul datelor guvernamentale deschise lista companiilor care au beneficiat de grâu alimentar din rezervele de stat în anul 2013. Printre beneficiari se numără și Onorial SRL. La capitolul „date de contact” sunt indicate numele și numărul de telefon al lui Ion Plămădeală.

„Poate pe o foaie e scris numele meu, dar sunt documente de însemnătate secundară. Contractele și operațiunile financiare în numele companiei sunt făcute de administratorul Tatiana Plămădeală”, ne-a declarat vicepereședintele de raion.

TRASEISM POLITIC. Ion Plămădeală a trecut, oficial, prin trei partide. În aprilie 2008, figura pe listele consilierilor raionali ai Alianței „Moldova Noastră”. La alegerile parlamentare din 2009 era înscris pe listele Partidului Liberal Democrat, la poziția 36, pentru funcția de deputat. Doi ani mai târziu, a schimbat partidul. Din 2011, este vicepreședinte al raionului Leova și vicepreședinte al organizației teritoriale Leova a Partidului Democrat.

La alegerile parlamentare din 2014, Ion Plămădeală a donat, oficial, partidului 90.000 de lei. În același an, Asociației Promo-LEX a constatat că Plămădeală a folosit mașina de serviciu în alegeri, în favoarea Partidului Democrat.

RESURSE PUBLICE, FOLOSITE ÎN INTERES PERSONAL. Nu doar Promo-LEX a constatat folosirea automobilului de serviciu în interes personal, ci și unii locuitori ai raionului, dar și colegi de serviciu. Contactat de noi, vicepreședintele raionului a admis că se întâmplă să mai folosească mașina de serviciu și în interes personal.

„E cam complicată situația. Granița dintre plan personal și de serviciu este greu de delimitat. Câmpurile îs câmpuri. Drumurile merg și de-a lungul și de-a latul. De la Leova până la Covurlui, de exemplu, eu trec prin Cupcui. Dacă mă duc la Cazangic, unde facem un centru industrial, trec pe de-a dreptul, iarăși e câmpul meu. Nu pot să zbor pe deasupra. Ținând cont că la consiliu stăm prost cu bugetul, eu am plătit 5.000 de lei din buzunarul propriu pentru reparația mașinii. Să spun că exagerat folosesc mașina de serviciu, nu-i adevărat, că am mașină personală. Dar să mă duc, de exemplu, la Cazangic cu mașina de serviciu, ca în câmp să merg cu mașina personală și să vin înapoi, este oleacă de încurcătură”, a explicat Ion Plămădeală.

Președintele raionului Leova, Ion Gudumac, a precizat că va lua măsuri dacă va constata încălcări ale legii. „Eu nu subscriu la cele declarate. Totuși, voi examina problema dată. Au fost vorbe că au văzut mașina vicepreședintelui pe nu știu unde, dar nu a fost să se adreseze cineva oficial. Dacă voi constata încălcări, clar că voi lua măsuri”, a spus Gudumac.

Pe Gudumac și Plămădeală îi leagă, însă, o „prietenie politică”. Datorită votului lui Plămădeală, Ion Gudumac a fost ales președinte al raionului în 2015. Plămădeală l-a susținut pe Ion Gudumac și în 2008. Primul era consilier raional pe listele AMN, iar al doilea – președinte de raion. Atunci, coaliția roșie-portocalie, formată din comuniști și PPCD-iști, a făcut front comun împotriva președintelui raionului, reprezentant al AMN, încercând să-l destituie din funcție.

Am întrebat-o și pe fosta președintă a raionului Efrosinia Grețu dacă cineva s-a plâns că Ion Plămădeală, colegul său de partid, ar fi folosit mașina de serviciu în interes personal. „Pe adresa mea au parvenit informații că Ion Plămădeală folosește mașina statului în interes personal. Eu personal l-am prins pe unul dintre șoferi pe dealuri. I-am făcut observații și i-am spus că mașina trebuie să fie numai pentru serviciu”, a afirmat Grețu.

Legislația în vigoare prevede că funcționarii pot fi pedepsiți pentru utilizarea bunurilor publice în interes personal, însă în Republica Moldova nu există un precedent în acest sens. Mariana Calughin, expertă la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, a explicat că, pentru abuz de putere, funcționarii pot fi sancționați în temeiul articolului 312 din Codul contravențional. Amenda: până la 3.000 de lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție până la un an.

„Dacă fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, se aplică articolul 327 din Codul penal – abuzul de putere sau abuzul în serviciu. Totul depinde de valoarea prejudiciului cauzat. În final, funcționarul poate fi amendat cu maximum 16.000 de lei sau condamnat la închisoare până la trei ani și privarea de dreptul a ocupa anumite funcții până la cinci ani”, a adăugat experta.

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” implementat de RISE Moldova în baza unui grant acordat de către Uniunea Europeană. Suma grantului oferit de Uniunea Europeană va acoperi 90% din costurile totale ale proiectului. Co-finanțarea proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” pentru anul 2017 este asigurată de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED). Opiniile și constatările exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.