Transparența APL, sub semnul întrebării în Moldova. Primăriile nu comunică suficient cu societatea prin intermediul tehnologiilor informaționale

În perioada 12-18 octombrie, În Republica Moldova a fost marcată Săptămâna Transparenței, în contextul Săptămânii Europene a Democrației Locale. Cu această ocazie am hotărât să analizăm câte primării din regiunea de sud au site-uri, cum le administrează și cum interacționează cu cetățenii. Potrivit statisticilor, 50% din populația R. Moldova dispun de calculatoare în gospodărie.

primaria comunitate

Pe parcursul mai multor ani, Republica Moldova este unul dintre liderii mondiali la capitolul accesul la internet și servicii digitale, datorită condițiilor prielnice pentru dezvoltarea acestora. Astăzi, pentru un cetățean de rând nu mai sunt străini termenii site, rețea de socializare, skype și multe alte instrumente ce contribuie la comunicarea cetățenilor între ei.

Pe lângă informația cu caracter divers, pe care o primesc cetățenii zilnic, aceștia au posibilitatea să cunoască și să monitorizeze cum lucrează instituțiile statului și autoritățile publice locale.

Astfel, în cadrul evoluției tehnologiilor informaționale, atât autoritățile publice centrale (APC), cât și cele locale (APL), și-au propus să aducă la cunoștința cetățenilor informații despre decizii și activități prin intermediul paginilor web. Prin intermediul acestora pot fi promovate comunitățile locale, precum și mediatizate cele mai interesante aspecte din viața și activitatea acestora. Paginile web sunt niște instrumente utile în promovarea informațiilor cu caracter economic, financiar și de producție, informații ce pot interesa eventuali agenți economici și parteneri atât din țară, cât și de peste hotare. Pentru a vedea în ce măsură autoritățile asigură informarea și accesul la informație al cetățenilor, am analizat paginile web ale autorităților din sudul țării.

Slobozia Mare are blog
Slobozia Mare are blog

Populația de la sate, marginalizată

În urma analizei, am constatat, cu regret, că informarea cetățenilor este asigurată numai de consiliile raionale și de primăriile din orașe, în timp ce populația din zonele rurale rămâne marginalizată la acest capitol. În cel mai bun caz, primăriile satelor și comunelor au câte o pagină pe facebook sau un blog pe care este publicată informația și raporturile APL.

Între timp, am reușit să iau cunoștință doar de câteva pagini funcționale de pe facebook, care sunt administrate de primăriile comunei Gura Galbenei și Selemet din raionul Cimișlia, și a primăriei comunei Cucoara din raionul Cahul. De asemenea, am reușit să analizez două bloguri ale primăriilor Selemet (Cimișlia) și Slobozia Mare (Cahul), care mai bine de câțiva ani nu mai sunt administrate de nimeni.

Nici paginile oficiale ale primăriilor orașelor și consiliilor raionale nu o duc mai bine la capitolul informare și acces la informație, cum ar fi, de exemplu, site-ul Consiliului Raional Cantemir, care nu poate fi accesat pentru moment.

„De două săptămâni, site-ul se află în proces de actualizare, peste o săptămână o să vă anunțăm când acesta va fi disponibil”, ne-a spus secretarul consiliului raional.

Probleme de traducere au fost depistate în activitatea site-ului Consiliului Raional Cahul. În momentul când se alege afișarea informației de pe site în limba engleză sau rusă, se traduc numai rubricile paginii web, dar nicidecum articolele și informațiile de pe aceasta, ceea ce nu reprezintă o dificultate pentru site-ul primăriei orașului Cantemir, care traduce în mod automat toate textele de pe pagină.

Dialog direct cu primarii

Pe site-ul Consiliului Raional Cahul în momentul când se alege afișarea informației de pe site în limba engleză sau rusă, se traduc numai rubricile paginii web, dar nicidecum articolele
Pe site-ul Consiliului Raional Cahul în momentul când se alege afișarea informației de pe site în limba engleză sau rusă, se traduc numai rubricile paginii web, dar nicidecum articolele

O evoluție pozitivă a lucrurilor a fost observată pe paginile web ale primăriei Cahul, Basarabeasca, Căușeni, dar și ale consiliilor raionale Leova și Căușeni. Acestea asigură dialogul direct al cetățenilor cu primarii și președinții de raion prin rubrica: „Scrie primarului/președintelui de raion”, unde cetățenii au posibilitatea să adreseze întrebări, plângeri sau propuneri în mod direct președinților de raion sau primarilor comunității.

Potrivit Institutului de Politici și Reforme Europene, comunicarea ineficientă a autorităților locale cu societatea prin intermediul tehnologiilor informaționale, dar și lipsa transparenței, cauzează anual cheltuieli nejustificate de peste un miliard de lei și timp utilizat ineficient atât de funcționari, cât și de cetățeni, care sunt nevoiți să stea la cozi interminabile.

Prețul mediu pentru crearea unui site oficial al unei instituții publice este de 15.000 de lei.

Pagină realizată în cadrul proiectului „Relansarea jurnalismului de calitate în Republica Moldova”, implementat de RISE Moldova și OCCRP, cu suportul financiar al Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american.

Dan ARAMĂ

Comunicarea ineficientă a autorităților locale cu societatea prin intermediul tehnologiilor informaționale, dar și lipsa transparenței, cauzează anual cheltuieli nejustificate de peste un miliard de lei

Legea privind accesul la informaţii

lege 1

lege 1 1

 

lege 2