You Are Here: Home » Administrația publică » Cahul » Tânărul care știe cum să colaboreze armonios și eficient cu natura în agricultură

Tânărul care știe cum să colaboreze armonios și eficient cu natura în agricultură

   În condițiile în care Republica Moldova devine o țară din ce în ce mai săracă și majoritatea tinerilor au ales calea înstrăinării de patria-mamă, bucură totuși faptul că, deși într-un procentaj foarte mic, unii tineri aleg să rămână pe meleagurile natale și încearcă să găsească diverse soluții pentru a ieși din impas.   

Constantin Furtună  practică un tip de agricultură mai neordinar pentru țara noastră agrară, și anume permacultura. sursa: www.CostelHostel.com

Constantin Furtună practică un tip de agricultură mai neordinar pentru țara noastră agrară, și anume permacultura. sursa: CostelHostel.com

 

Constantin Furtună este un tânăr din satul Roșu, raionul Cahul. Din dragostea sa nemărginită pentru tot ce înseamnă natură și natural, el s-a decis să practice un tip de agricultură mai neordinar pentru țara noastră agrară, și anume permacultura.

„Obișnuiam să lucrez în grădină încă de când eram copil, mereu o ajutam pe mama la grădinărit, dar odată cu trecerea timpului, această activitate îmi părea anevoioasă și grea și am început să îmi pierd interesul. Am avut de mai multe ori posibilitatea de a întâlni mulți oameni din diferite țări ale lumii și la un moment dat am întâlnit un tânăr din Olanda, care mi-a povestit despre o altă modalitate de grădinărit decât cea cu care eram obișnuit. Aceasta mi s-a părut mai ușoară și mult mai naturală. Atunci el mi-a povestit despre permacultură. În mod firesc, următorul meu pas a fost să caut pe internet mai multă informație despre acest tip de agricultură, și am găsit foarte multe lucruri interesante, care m-au captivat. Așadar, în 2012, am început să studiez mai minuțios acest tip de agricultură. În primăvara anului 2013, am făcut o adevărată schimbare în grădina mea, reducând treptat și efortul fizic pe care trebuia să îl depun pentru a avea recoltă bogată. Astfel am descoperit că pot colabora foarte armonios cu natura, creând un mini-ecosistem natural chiar la mine acasă. Am realizat că, dacă ești prieten cu natura, ea poate fi foarte generoasă în daruri. Deja e al patrulea an de permacultură în grădina mea, și totul continuă să crească foarte bine. Am în total peste 120 de specii de plante, legume, arbori și arbuști care conviețuiesc minunat împreună”, povestește Constantin Furtună. 

O altă investiție: mica pensiune pentru turismul ecologic
Și rezultatele pe care le obține nu pot decât să bucure. Chiar din primii doi ani, facilitatea și eficacitatea permaculturii din grădina de 10 ari a tânărului a fost demonstrată: „Eu nu sap pământul deloc. În primul an am afânat solul la o adâncime de 7 cm, fără întoarcerea stratului, iar anul acesta cu sapa sau cu un bețișor, am făcut gropițe pentru semințe și răsad, iată toată povestea. Eu nu duc lupta cu buruienile, nu prășesc. Ca ele să nu crească, acopăr pământul în grădină cu un strat gros de paie, în jur de 7 cm. Practic, toate culturile pot fi sădite așa, prin paie. Da, pe alocuri mai iese câte o buruiană, dar asta chiar mă bucură, căci s-a aflat că majoritatea buruienilor sunt comestibile și foarte folositoare organismului (loboda, păpădia, trifoiul ș. a.). Din când în când, le „culeg” și le pun în salată.

Recolta în acești doi ani nu s-a majorat, dar eu consider asta firesc, pământul trebuie să rodească atât cât poate. În schimb, practic, nu ud grădina. Pe timp de secetă, o dată în zece zile, ud roșiile, castraveții și varza, altfel legumele rămân mărunte”, a menționat acesta. 

Tânărul a creat un eco-sistem natural chiar la el acasă, sursa: CostelHostel.com

Tânărul a creat un eco-sistem natural chiar la el acasă, sursa: CostelHostel.com

Acum, după aproape patru ani, Constantin e gata să susțină și alți tineri și nu doar în practicarea permaculturii.  Acumulând deja o oarecare experiență, tânărul e gata să și-o împărtășească și să dea sfaturi în  acest sens: „Pot să-i îndrum pe cei care doresc în ceea ce privește sădirea culturilor ținând cont de compatibilitatea acestora. Pe Internet se poate găsi tabelul compatibilității plantelor. Sădite astfel, culturile vor fi mai puțin atacate de dăunători și vor rodi mai bine.

Să țineți cont că în permacultură nu există monoculturi. Totul se plantează pe suprafețe mici, alterând și combinându-se compatibil. Variantele tradiționale, când cartofii sau porumbul ocupă o jumătate din grădină, aici nu se acceptă. 2-3 metri pătrați pentru o cultură e de ajuns. Dacă aveți mult pământ, lăsați câțiva ari nelucrați, acolo vor crește firesc buruienile din semințe de anul trecut. Cosiți-le  până să înflorească – să nu apară semințe noi. Fânul lăsați-l pe pământ să putrezească. Și așa procedați sezonul întreg. Treptat, pământul se va curăți. Cu timpul, 90% din buruieni vor lăsa locul legumelor și verdețurilor”.

Constantin Furtună s-a gândit că ar fi bine să promoveze și turismul sustenabil, sursa: CostelHostel.com.

Practicând în continuare permacultura, Constantin Furtună s-a gândit că ar fi bine să promoveze și turismul sustenabil. Tânărul a pregătit câteva camere separate pentru turiști, dotate să îi găzduiască în orice anotimp al anului. Mica pensiune ecologică se numește CostelHostel. Aici, turiștii au posibilitatea să se contopească cu natura în adevăratul sens al cuvântului. Aceasta nu doar oferă o minunată experiență moldovenească locală, dar și reprezintă un loc de popas perfect pentru cei care călătoresc. Constantin alege cele mai proaspete ingrediente din grădina sa pentru a-și delecta oaspeții cu mese tradiționale moldovenești, pe care le poate pregăti cu ușurință la cererea acestora. Pe parcursul celor patru ani, grădina-minune a lui Constantin a fost vizitata de circa 130 de turiști din diverse colțuri ale lumii.  

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Moldova+ Business Mic

 

About The Author

Number of Entries : 238

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD

© 2013

Scroll to top