Știi pe cine ai ales în calitate de primar?

În perioada dintre scrutine, autoritatea publică locală ar trebui să constituie echilibrul și sprijinul pentru toți concetățenii

În contextul alegerilor locale care au avut loc recent, este necesar ca locuitorii regiunii de sud, zona în care este difuzată publicația „Gazeta de Sud”, să-i cunoască mai bine pe cei cărora le-au încredințat mandatul de primar, de consilier local sau raional, unul foarte important în perspectiva descentralizării și autonomiei financiare a autorităților publice locale. Așa cum autoritățile locale reprezintă „talpa țării”, este important să știm cine sunt acei oameni de la cârma localității, a raionului și care sunt pașii pe care îi întreprind pentru a face viața cetățenilor mai bună, mai ușoară.

alegeri

Începând cu acest număr, „Gazeta de Sud” va publica în fiecare săptămână câte o pagină dedicată autorităților publice locale, reprezentanților acestora. Ideea noastră este de a-i ajuta pe cetățeni să-l cunoască mai bine pe cel pentru care și-au dat votul, întrucât o campanie electorală nu este suficientă pentru a afla cât de onestă este persoana care a aspirat și a obținut o funcție atât de importantă, care prevede o responsabilitate deosebită. De asemenea, vă vom prezenta materiale informative, vom vorbi despre obligațiile autorității publice locale în raport cu cetățenii localității, despre modul în care trebuie să fie rezolvate problemele comunitare.

Interesul de a afla cine este alesul e mare, pentru că o bună parte dintre primari sunt la primul mandat. În raionul Cahul, de exemplu, din cei 37 de aleși locali, 17 sunt în această funcție pentru prima dată. Cahulul este fruntaș și la numărul mare de femei în calitate de edil-șef al localității. După alegerile locale din vara trecuta, sunt 11 primărițe. În raionul Căușeni, bunăoară, sunt 11 primari noi din cei 27. Din numărul total, 9 sunt femei. La Cantemir, 10 aleși locali din 27 sunt la primul mandat. Dintre primarii aleși, doar două sunt femei. La Cimișlia, șase femei au ajuns în fotoliul de primar, trei aleși din 23 sunt la primul mandat. Și acestea sunt doar câteva exemple.

Corupția, aroganța și iresponsabilitatea, flageluri de care trebuie să scăpăm

Inițiativa noastră a pornit și de la faptul că tot mai mulți oameni se plâng de cazuri de corupție în administrațiile publice locale, de faptul că aleșii locali nu se consultă cu comunitatea în luarea unor decizii de interes comun, că își rezolvă problemele personale, de gestionarea incorectă a banilor publici și de conflicte de interese. Nu sunt doar nemulțumiri nefondate. Curtea de Conturi a constatat, într-un raport făcut public anul acesta, că, în 2014, neregulile constatate în gestionarea banilor publici se cifrează la opt miliarde de lei, 1/3 din pierderi având loc în cadrul autorităților publice locale.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, la rândul său, a analizat rapoartele Curții de Conturi publicate în perioada 2010-2014 și a constatat că în cele mai multe cazuri neregulile țin de achizițiile publice din raioanele sau satele Moldovei. Cu peste 1,2 miliarde de lei, acest tip de nereguli este și cel care comportă cel mai înalt risc de prejudiciu atunci când sunt administrate cheltuielile bugetelor raionale.

În perioada 2010-2014, Curtea de Conturi a publicat 46 de hotărâri în baza rapoartelor de audit care vizau modul în care sunt utilizați banii și patrimoniul public de către autoritățile publice locale de nivelurile I și II din peste 20 de raioane ale țării. Neregulile identificate în acest rapoarte țin în special de patru subiecte: administrarea veniturilor bugetului raional, administrarea cheltuielilor bugetului raional, gestionarea patrimoniului public și asigurarea integrității acestuia, evidența contabilă și raportarea financiară.

Lacunele frecvente țin de planificarea ineficientă a achizițiilor și de evaluarea incorectă a necesităților. Potrivit experților, principalele cauze ar fi inconsistența cadrului legal, promovarea intereselor personale în domeniul public, corupția și personalul necalificat, lipsa mecanismelor de control intern și (i)responsabilizarea funcționarilor publici.

Și Comisia Națională de Integritate a investigat mai multe cazuri ale aleșilor locali ale căror venituri erau „trecute sub tăcere” în declarațiile de avere sau proprietățile dobândite nu corespundeau veniturilor declarate ale acestora.

Deocamdată, justiția noastră este prea înceată în privința acestor cazuri, în comparație cu ceea ce se întâmplă în România, unde sunt anchetate persoane care au deținut funcții înalte. Vă rugăm să ne scrieți la redacție și să ne semnalați cazuri de folosire abuzivă a pârghiilor puterii în scopuri personale sau de partid, despre acte de corupție în primării și consilii raionale, despre licitații trucate, conflicte de interese etc.

infografic

Denunță CAZURILE DE CORUPȚIE DE LA PRIMĂRIA din localitatea ta. Nu fi indiferent. Suna la nr. de tel. 069610372. Scrie pe adresa: or. Cimișlia, str. Decebal, 11, Gazeta de Sud sau în poșta electronică – natalialupan@gmail.com.

[divide]
În ce situații un primar poate ajunge în conflict de interese și ce sancțiuni prevede legislația în acest sens?
Eleonora Bulat, Cimișlia
Cornelia Cozonac, președintele Centrului de Investigații Jurnalistice: „Legea cu privire la conflictul de interese definește noțiunile „conflict de interese”, „interes public”, „interes privat”. Aceasta stipulează că activitatea instituțiilor publice și a persoanelor cu funcție publică trebuie să fie transparentă și accesibilă controlului public. În viața de zi cu zi pot apărea diferite situații care pot fi catalogate drept conflict de interese. De pildă, un primar își angajează în aparatul său o rudă apropiată, o rudă prin alianță ori de alt gen. Sau, de pildă, poate facilita obținerea unui contract avantajos pentru o persoană apropiată, pentru un prieten sau un cumătru. Este foarte greu să se tragă o linie distinctă între interesul public, interesul privat, din care poate deriva un conflict de interese. De aceea, declarațiile de interese cu caracter public se publică pe pagina web a Comisiei Naționale de Integritate. Capitolul V al legii respective descrie răspunderea pentru încălcarea prevederilor legii. De exemplu, Articolul 251 prevede că „Indicarea intenţionată în declaraţia de interese personale a datelor inexacte sau incomplete constituie infracţiune şi se sancţionează conform art. 3521 din Codul penal. Totodată, legea mai prevede că „Fapta persoanei în privinţa căreia s-a constatat că a obţinut beneficii materiale pentru emiterea/adoptarea unui act administrativ sau pentru încheierea unui act juridic constituie infracţiune şi se sancţionează conform Codului penal”. S-ar părea că legislația este destul de clară și restrictivă și nu ar trebui să existe cazuri penale în privința aleșilor locali. Viața însă ne demonstrează uneori contrariul. De ce? Există mai multe explicații în aceste cazuri, nu și justificări”.

 

Consultarea cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit
Consultarea populaţiei este strâns legată de principiul transparenţei, care presupune informarea cetăţenilor despre deciziile adoptate, furnizarea de informaţii despre activitatea autorităţilor administraţiei publice locale, accesul liber al cetăţenilor la procedura şi la actele administrative, vis-à-vis de aceste prerogative. În acest context, Legislativul adoptă, la 11.05.2000, Legea nr. 982 X-IV privind accesul la informaţie. Principiul consultării cetăţenilor presupune şi posibilitatea antrenării şi implicării publicului la procesul decizional. Nu întâmplător, art.17 din Legea 436-XV oferă cetăţenilor posibilitatea să participe la şedinţele consiliului, acestea fiind în exclusivitate publice. Din multitudinea de forme de consultare: referendum local, adunări generale, audieri publice, participare la şedinţe, poşta civică, sondaje de opinii, mijloace de informare în masă, autorităţile locale trebuie să le prefere pe cele care sunt mai convenabile pentru comunitate şi mai eficiente ca formă. Un lucru este cert: autorităţile locale trebuie să consulte populaţia permanent, s-o implice în procesul decizional. Dacă reprezentanții puterii se ascund de cei care le-au încredinţat mandatul, se creează o situaţie în care populaţia nu mai are încredere în puterea legitimă, în dreptate și adevăr. Iar de la lipsa de încredere și decepție până la renegarea tuturor factorilor decizionali nu e decât un singur pas. Autoritățile locale însă trebuie să constituie nu numai un sprijin pentru locuitorii de rând în soluționarea problemelor cu care se confruntă, ci și un reper moral, dacă vreți. Nu în zadar, pe timpuri, mai ales în perioada interbelică, se zicea că satul se ține pe trei piloni: popa, învățătorul și primarul. Nu afirmăm că primarul trebuie să-i fie duhovnic consăteanului, dar un sfetnic și un bun gospodar drept exemplu pentru comunitate este obligat să fie„din oficiu”.
În numerele următoare vă vom relata, fără invidie și părtinire, și despre exemple demne de urmat în activitatea unor primari, dar și despre cei cu „pufușor pe botișor”, care nu au rezistat ispitei de a se înfrupta din banii publici și de a trage spuză la turta lor, deși au jurat că se vor afla în slujba celor care i-au ales și vor pune interesul comunitar mai presus decât cel personal.
Pagină realizată în cadrul proiectului „Relansarea jurnalismului de calitate in Republica Moldova”, implementat de RISE Moldova și OCCRP, cu suportul financiar al Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american.