Ștefan cel Mare şi Sfânt, comemorat la Cimişlia

Câteva zeci de persoane, în frunte cu vicepreşedinţii raionului Cimişlia, Iurie Răileanu şi Iurie Stoian, au depus, în dimineaţa zilei de sâmbătă, 2 iulie curent, buchete de flori la statuia domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul oraşului. Ceremonia a fost legată de împlinirea a 512 ani de la trecerea în eternitate a ilustrului voievod.

Moment de reculegere la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din oraşul Cimişlia
Moment de reculegere la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din oraşul Cimişlia

Istoria spune că Ştefan al III-lea, supranumit, încă în timpul vieţii sale, Ştefan cel Mare, iar din 1992, după canonizarea de către Biserica Ortodoxă, Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost fiul lui Bogdan al II-lea şi domn al Moldovei între anii 1457-1504.

A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria ţării. În timpul său, Moldova a dus multe lupte pentru independenţă împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei, Regatul Ungariei.

Ştefan cel Mare a purtat 42 de războaie şi a pierdut cinci bătălii. După fiecare victorie, pornea construcția unei mănăstiri sau biserici, drept mulțumire lui Dumnezeu. Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii Moldovei, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar graţie tradiţiei populare şi cronicilor, a fost transformat într-un erou legendar. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „Athleta Christi” (atletul lui Christos), iar poporul l-a cântat în balade: Ştefan-Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare.

În politica externă, Ştefan ia de la bun început iniţiativa în rezolvarea problemelor politice şi militare, mai cu seamă a litigiilor cu statele vecine. Acţiunile de acest fel nu au fost finalizate întotdeauna în favoarea sa. Dar, după cum scrie ilustrul cronicar Grigore Ureche, Ştefan-Vodă era „la lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se vârrâia, ca văzându-l ai săi să nu se îndepărteze şi pentru aceia raru război de nu biruia. Şi unde-l biruiau alţii, nu pierdea nădejdea, că ştiindu-să căzut jos se ridica deasupra biruitorului”.

Multe dintre bisericile şi mănăstirile construite pe parcursul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.

În urma unui sondaj realizat la nivel mondial, Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost desemnat, în 2006, drept cel mai mare român al tuturor timpurilor.

La Cimişlia, acum câţiva ani, în cinstea lui a fost inaugurată o statuie, arterei principale a oraşului i-a fost atribuită denumirea bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, Gimnaziul din satul Mihailovca, acelaşi raion, îi poartă numele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *