You Are Here: Home » Administrația publică » Leova » Renovarea sistemului de irigare oferă oportunităţi de dezvoltare a horticulturii în raionul Leova

Renovarea sistemului de irigare oferă oportunităţi de dezvoltare a horticulturii în raionul Leova

Dat fiind faptul că la nivel de ţară a fost elaborat „Programul naţional de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2013–2020”, angajaţii din sfera agricolă de la Consiliul Raional Leova şi-au propus să studieze situaţia actuală în sectorul horticol din raion. Aceasta pentru a putea aproba la nivel local un program similar de îmbunătăţire a situaţiei în ramura horticolă.

horticultura1

Potrivit şefului Direcţiei agricultură, alimentaţie, relaţii funciare şi cadastru a Consiliului Raional Leova, Ion Dâră, horticultura la Leova în ultimii ani este în scădere. Șeful de la agricultură vine să facă această constatare bazându-se ă pe un studiu al dinamicii suprafeţelor şi, desigur, graţie cifrelor care indică asupra scăderii volumului producţiei globale din ultimii cinci ani.

Potrivit situaţiei din 1 ianuarie 2009, suprafaţa totală a livezilor în raionul Leova constituia 1096 ha , la 1 ianuarie 2013, aceasta era de numai 756 ha , în scădere cu 340 ha. Plantaţiile de viţă-de-vie ocupă astăzi doar 3162 ha, faţă de 4556 ha în 2009, micşorându-se cu 1394 ha. Pe când înfiinţarea plantaţiilor multianuale în ultimii cinci ani constituie 339 ha, inclusiv livezi – 198 ha şi viţă-de-vie 141 ha, iar defrişarea totală – 2366 ha, inclusiv: livezi – 672 ha, vii – 1694 ha.

Cauza reducerii suprafeţelor o constituie faptul că, în urma procesului de privatizare a terenurilor, s-a produs o parcelare excesivă. Mulţi deţinători de cote de viţă-de-vie şi livezi nu au cunoştinţele necesare în domeniul producerii şi protecţiei plantelor horticole, iar ca rezultat, mari suprafeţe au fost abandonate, lăsate în paragină, devenind slab productive.

Agenţii economici care gestionează astăzi suprafeţe din cele mai mari dispun de terenuri arabile însămânţate în mare parte cu culturi de câmp, nu şi cu plantaţii multianuale.

În 2009–2013, producătorii agricoli din Leova au beneficiat de subvenţii de 5,45 mln. lei.

Totuşi, unii agenţi economici care arendează terenuri, ca SRL „Fruct–AgroPrut” din localitatea Tochile-Răducani (conducător Ion Barancean), CAP „Lorex Agro” din satul Cneazevca (conducător Nicolae Tomşa), CAP „Manubeievca” (conducător Vasile Timotin), SRL „Cazangenii” (conducător Nicolae Cajuc), ambele din satul Cazangic, produc fructe şi legume, iar SRL „Javgur–Vin”, care activează în hotarele primăriei Tomaiul Nou, este specializată în producerea strugurilor de soiuri tehnice; SRL „Beneţe –Lux” – în producerea fructelor.

Specializate, cu un ciclu de producere închis a strugurilor de soiuri tehnice, pe terenuri proprii, sunt unităţile economice SRL „Vitalis Land” (conducător Grigore Diaconu), SRL „Vinăria Ţiganca” (conducător Petru Dulgher), care activează în primăriile Filipeni şi Romanovca , SA „Leovin” din oraşul Leova (conducător Iurie Vlas), SRL „Leon-Gri Plus” (conducător Vladimir Sonic) din localitatea Sărăteni, SRL „Vinia de Novi” din Sărata Nouă (condusă de Petru Chimirci), SRL „Mold Nord” din Tomai. Toţi agenţii economici enumeraţi mai sus au înfiinţat plantaţii cu soiuri de performanţă: „Cabernet Sauvignon”, „Merlot”, „Riesling Rhin”, „Muscat Ottonel”. Iar SRL „Mold Nord” mai cultivă şi soiuri precum „Kerner” şi „Viorica”, SRL „Vitalis Land” se laudă cu „Feteasca Regală” şi „Syrah”.

Au apărut noi plantaţii de piersic în primăriile Leova, Sărăteni, Cneazevca, Tomaiul Nou şi Tochile Răducani, de cireşe şi vişini în Colibabovca, Sărăteni şi Beştemac, de caise – la Cneazevca, Cupcui şi Băiuș. Sunt plantate 322 ha de nuci, inclusiv de către SRL „Fundaţia Prod”, primăria Cneazevca – 207 ha , GŢ „Bejenuţă Gheorghe”, primăria Cupcui – 20 ha şi GŢ „Dundari Nicolae” cu 20 ha în primăria Romanovca şi alte 20 ha la Orac. În primăriile Filipeni şi Băiuş, unii agenţi economici plantează chiar şi îşi propun pe viitor înfiinţarea livezilor de alun.

Pentru investiţiile alocate în ramura horticolă, pe perioada anilor 2009–2013, agenţii economici care activează pe teritoriul raionului Leova au beneficiat de subvenţii de 5,45 mln. de lei.

8 mln. $ de la Guvernul SUA pentru renovarea sistemului de ameliorare

horticultura2

Totodată, Ion Dâră este de părere că dezvoltarea în continuare a sectorului horticol din raion este imposibilă fără asigurarea ramurii respective cu utilaj modern şi performant în irigarea culturilor înalt profitabile, cu resurse de apă, fără renovarea sistemelor de irigare şi a altei infrastructuri necesare creşterii unui produs de calitate şi competitiv atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă .

Şi anumiţi paşi în direcţia respectivă se întreprind deja. Graţie eforturilor susţinute ale conducerii Consiliului Raional Leova, ale angajaţilor Direcţiei agricultură, alimentaţie, relaţii funciare şi cadastru, a Asociaţiei Obşteşti „Agenţia de dezvoltare locală Leova”, a fost obţinut un grant în valoare de 8 mln. de dolari din partea Guvernului SUA prin intermediul Programului Compact al Corporaţiei Provocările Mileniului pentru renovarea sistemului de irigare.

În timpul completării chestionarelor, absoluta majoritate a cetăţenilor din zonă au expus dorinţa de a se antrena în obținerea producţiei horticole. Astfel, în cadrul proiectului respectiv este propusă şi acceptată structura de înfiinţare a plantaţiilor multianuale şi însămânţare a suprafeţelor irigabile. Şi anume: din cele 930 ha, este necesar ca 42% să fie înfiinţate cu plantaţii multianuale, ori 390 ha (piersic, cireşe, prune, caise, viţă-de-vie ş. a.), 36 % ori 335 ha de legume şi 10 % ori 93 ha cu pomuşoare (coacăză, mure, zmeură, agriş).

Restul suprafeţelor se preconizează de a fi însămânţate cu mazăre de grădină , porumb zaharat şi spicoase, pentru a asigura rotaţia culturilor în asolament.

Odată cu atingerea obiectivelor de proiect, în satul Filipeni ar fi posibil de a produce peste 5000 tone de legume, 2,5-3000 tone de fructe, circa 500-600 tone de pomuşoare anual.

Un alt moment important este că, odată cu proiectul de construcţie a apeductului pentru aprovizionarea cu apă tehnică din râul Prut a raioanelor Cimişlia , Basarabeasca şi a Unităţii teritorial-administrative Găgăuzia, ar fi posibil ca să fie irigate suplimentar 4000– 4700 ha de terenuri în 10 primării, ale căror terenuri se află în apropierea traseului respectiv.

Miza: reabilitarea sistemului de irigaţie

Odată cu reabilitarea sistemului de irigaţie în raion, Ion Dâră presupune că s-ar purcede la înfiinţarea livezilor intensive şi superintensive de meri, cireşi, căpşuni şi arbuşti fructiferi. „Desigur, pentru export în Uniunea Europeană, la faza iniţială, merele şi roşiile noastre nu vor fi acceptate atât de uşor. Produsele noastre, ca şi practicile de afaceri pe piaţa UE, sunt puţin cunoscute. O barieră semnificativă este şi mecanismul „preţului minim la import”, impus de UE tuturor exportatorilor către această piaţă”, susţine şeful Direcţiei agricultură, alimentaţie, relaţii funciare şi cadastru Leova.

De asemenea, domnia sa consideră că o altă barieră pentru importatorii moldoveni o constituie accesul limitat la soiurile noi, cu cerere sporită pe pieţele occidentale, fiindcă legislaţia actuală a Republicii Moldova permite doar importul materialului săditor de soiuri înscrise în Registrul soiurilor de plante local, autohtone. Deşi, la prima vedere, s-ar părea că acest lucru este unul normal. Căci astfel este protejat producătorul autohton care se ocupă de producerea materialului săditor și semincer. Însă cazurile atestate la Câmpul Drept, cu viţa-de-vie, la Sărăteni, cu cireşul, şi la Leova, cu piersicul, demonstrează lipsa de responsabilitate a producătorilor de material săditor, a organelor de certificare şi control.

În astfel de cazuri, responsabilul din sfera agricolă susţine că trebuie să reacţioneze prompt Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi structurile ramurale din țară. Este necesar ca Direcţia raională pentru siguranţa alimentelor să angajeze specialişti calificaţi, pentru aprecierea calităţii seminţelor, a materialului săditor, să fie înzestrată cu laborator şi utilaj pentru depistarea reziduurilor de substanțe nocive şi altele.

Centrul Agroindustrial, un suport semnificativ pentru producători

O problemă nerezolvată încă în cadrul raionului Leova rămâne a fi păstrarea, procesarea şi comercializarea producţiei horticole. Lipsesc liniile de sortare şi ambalare. La iniţiativa vicepreşedintelui raionului, Ion Plămădeală, Direcţia agricultură, alimentaţie, relaţii funciare şi cadastru a elaborat în acest sens o notă conceptuală de creare a unui Centru Agroindustrial regional, proiect a cărui valoare estimativă se ridică la 10 mln. de euro.

Odată cu crearea acestui centru, producătorii agricoli vor avea acces la noi structuri de post-recoltare, cum ar fi: depozitarea, păstrarea, calibrarea, ambalarea şi comercializarea în diferite perioade ale anului. Vor dispune de spaţii pentru valorificarea producţiei agricole cu linii de procesare, de spaţii de desfacere şi prezentare, de formare a loturilor pentru export, de un centru de suport pentru afaceri şi amenajări exterioare.

„Credem că Centrul Agroindustrial va avea un impact semnificativ asupra îmbunătăţirii calităţii şi competitivităţii produselor agroalimentare, va conduce la accelerarea fluxului producţiei între producători şi consumatori, va impulsiona activitatea eficientă a sectorului agricol la nivel de raion şi localităţi, va crea condiţii de promovare şi implementare a mecanismelor moderne ale marketingului agricol. Astfel, se va obţine o mai bună valorificare a producţiei horticole şi va conduce la stabilirea unor noi relaţii între producătorii agricoli, procesatori, prestatori de servicii specializate şi consumatori”, a declarat pentru „Gazeta de Sud” Ion Plămădeală, vicepreşedinte al raionului Leova. Momentul acesta poate fi realizat numai prin crearea în raion a unui grup de producători şi prin atragerea investiţiilor străine, a adăugat demnitarul.

About The Author

Number of Entries : 1696

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD




Scroll to top