You Are Here: Home » Economie » Bani publici » Reforma drumurilor inexistente şi pline de gropi

Reforma drumurilor inexistente şi pline de gropi

  Din cele 19 drumuri locale de interes raional care au fost transmise de stat autorităților raionului Cimișlia, doar unul singur este în stare bună. Trei sunt într-o stare deplorabilă, 14 – într-o stare satisfăcătoare, iar un drum nici nu există în realitate. Autoritățile raionale inițial au refuzat oferta executivului, dar ulterior au cedat. Or, noua formulă de calcul prevede virarea banilor din Fondul Rutier doar în baza numărului de kilometri de drum aflați în gestiune. Cu toate acestea, aleșii locali afirmă că suma prevăzută pentru raionul Cimișlia acoperă doar necesitățile de întreținere a traseelor locale. La capitolul reparații capitale aceștia au practic mâinile legate.

  Transferul drumurilor din gestiunea autorităților publice centrale (APC) în cea a autorităților publice locale (APL) s-a făcut ca urmare a unor modificări operate la finele anului 2016 la Legea fondului rutier, care prevăd alte principii de finanțare a drumurilor locale de interes raional. Potrivit noilor prevederi, din acest an autoritățile raionale primesc bani din Fondul Rutier pentru reparația, întreținerea și administrarea drumurilor locale de interes raional doar în baza numărului de kilometri de drumuri pe care le au în gestiune. 

Pe drumul de la Ciuflești cel mai sigur mijloc de transport e motoblocul,  Foto: Gazeta de SUD.

  Pentru aceasta Guvernul a alcătuit o listă a drumurilor care urmau să fie transmise APL până pe 1 august 2017, astfel încât autorităţile să reuşească să primească banii şi să execute lucrările necesare.

Bani cu țârâita

  Conform listei aprobate de Guvern, la propunerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), raionului Cimişlia i-au revenit 8,86 milioane de lei pentru întreținerea a 19 drumuri locale, cu o lungime totală de peste 98 de kilometri. 

Sagaidac-Valea Perjei este deteriorat de camioanele care trec zilnic spre vama Giurgiulești, Foto: Gazeta de SUD

 „Această reformă a fost inevitabilă. Nu era o repartizare echitabilă a banilor, care ajungeau să fie repartizați după criterii politice”, argumenta, în aprilie 2017, actualul director al ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” (ASD), Andrei Cuculescu, pe atunci șeful Direcției drumuri și poduri din cadrul MTID, noua formulă de calcul.
Detalii Aici

  Pentru a putea fi aplicată noua formulă de finanțare, MTID trebuia să facă primul pas și să transmită drumurile publice locale (de interes raional) în gestiunea autorităților publice. Respectiv, o comisie formată din reprezentanți ai APC și APL a efectuat inventarierea drumurilor și a evaluat starea lor.

  Însă Consiliul raional Cimișlia nu s-a grăbit să le preia în gestiune. „Nu puteam primi drumurile cu ochii închiși. După ce am analizat hotărârea de guvern nr. 1468, au apărut multe întrebări, neclarități. Nu era specificat în ce fel de gestiune se dau aceste drumuri. Dacă e vorba de gestiune economică, noi pur și simplu trebuie să finanțăm reparația drumurilor. Iar dacă treceau de la balanța Ministerului Transporturilor la balanța consiliului raional, trebuia să fie indicat clar că respectivele drumuri trec din proprietatea statului în proprietatea administrației teritoriale”, a declarat Mihai Olărescu, președintele raionului Cimișlia.   

Conducerea raionului Cimișlia analizează starea drumurilor locale, Foto: Gazeta de SUD

  După lungi discuții, tratative și demersuri oficiale cu ASD, pe 21 iulie 2017, Consiliul raional Cimișlia a acceptat totuși să preia la balanţa sa 18 tronsoane de drumuri. Toate din cele „oferite” de autoritățile centrale, cu excepția unuia – cel care leagă Sagaidac de Valea Perjei. 

  Vezi aici decizia Consiliului Raional Cimișlia: 

Drumul stricat rămâne o perioadă la stat

  Drumul Sagaidac-Valea Perjei trece prin cinci sate și are o lungime de 22,3 kilometri, dintre care 16 sunt în stare deplorabilă. Anume din acest motiv, la ședința din 21 iulie, aleșii locali au refuzat să preia în gestiune acest traseu. Mai mult, au solicitat MTID să opereze modificări în hotărârea de Guvern prin care să-l treacă din categoria „Drum local” la cea de „Drum regional”, și astfel să fie întreținut în continuare de stat.

  „Acest drum, pe care se circulă din sudul țării spre Chișinău, permanent necesită reparații costisitoare, care nici pe departe nu vor fi acoperite cu finanțarea din fondul rutier național preconizate a fi transmise raionului”, se menționează în decizia Consiliului Raional Cimișlia.

  Mihai Olărescu, președintele raionului Cimișlia, spune că, în urma tratativelor, Guvernul a acceptat solicitarea aleșilor locali și că, la începutul anului 2018, va fi emisă o altă hotărâre, prin care acesta va fi exclus din lista drumurilor transmise raionului Cimişlia.

  În acelaşi timp, Petru Triboi, șeful Direcției Întreținerea Drumurilor din cadrul ASD, a precizat că traseul buclucaș va rămâne în gestiunea autorităților centrale doar pentru o anumită perioadă. „Administrația de Stat a Drumurilor va gestiona drumul Valea Perjei-Sagaidac până vor fi finalizate lucrările de reconstrucție a șoselei naționale Chișinău-Cimișlia-Giurgiulești, tronsonul menționat făcând parte din drumul național. După aceasta, respectivul drum local va trece în gestiunea APL”, a declarat Triboi.

Un drum inexistent şi doar trei în stare bună

  Potrivit analizei comisiei menționate mai sus, din cele 18 drumuri preluate în gestiune de autoritățile locale doar unul e în stare relativ bună, în timp ce trei sunt în stare deplorabilă, iar restul în stare relativ satisfăcătoare.

  Pe lângă aceasta, în lista drumurilor locale întocmită de Guvern a fost inclus și un drum inexistent: drumul de acces spre Satul Nou și stația Cimișlia. Despre acest lucru și-a dat seama comisia formată din reprezentanți ai APC și APL atunci când a mers în teren să inventarieze drumurile. 

Pe hartă sunt marcate drumurile locale, Foto: Gazeta de SUD

  „A fost comisă o greșeală în hotărârea de guvern”, explică președintele raionului. Acesta ne asigură că autoritățile au făcut demersurile necesare pentru ca acesta să fie exclus din listă. Cu toate acestea, drumul-fantomă apare nu doar în decizia de Guvern, ci şi în cea a Consiliului Raional.

Reabilitare kilometrică la preț milimetric

  Conform calculelor efectuate de autorități, Cimișlia ar urma să primească 8,9 milioane pentru gestionarea celor 98 de kilometri de drumuri locale preluate în administrare. O sumă care ar ajunge doar pentru întreținerea lor, susțin aleșii locali.

  Afirmațiile acestora sunt susținute și de un simplu calcul efectuat de reporterii Gazeta de Sud. Potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi din 2013, doar întreținerea din fondul rutier a unui kilometru de drum public, cu reparații curente și tratamente, a costat, în medie, 110.000 de lei, inclusiv 190.600 de lei – pentru un kilometru de drum național, și 64.700 de lei – pentru un kilometru de drum local. Detalii AICI!

  Respectiv, dacă Cimișliei îi revin 8,9 milioane de lei pentru cei 98 de kilometri de drum preluați, autoritățile locale își pot permite să cheltuie puțin peste 90.000 de lei per kilometru. Despre o eventuală reparație capitală e greu de vorbit, poate doar din contul neexecutării altor lucrări.

  Or, Planul Operaţional Regional 2017–2020 al Regiunii de dezvoltare SUD prevede reabilitarea unui segment de 12,9 kilometri a drumului Mihailovca-Sagaidac-Valea Perjei. Suma necesară în acest scop este de 115,2 milioane lei, adică 8,9 milioane lei pentru un singur kilometru. Exact aceeași sumă pe care Consiliul raional Cimișlia urmează s-o primească pentru reparația, întreținerea și administrarea a 98 de kilometri de drumuri locale.

  Iar drumurile din Cimișlia necesită investiții considerabile. Pe lângă cei 16 kilometri zdrențuiți din drumul Sagaidac-Valea Perjei, care deocamdată au rămas în grija statului, aleșii locali sunt deja responsabili de întreținerea a cinci kilometri aflați în stare deplorabilă. La aceștia se mai adaugă alți 6,5 kilometri evaluați drept într-o stare „relativ satisfăcătoare”.

STAREA DRUMURILOR DIN RAIONUL CIMIȘLIA

  Pe de altă parte, Petru Triboi, de la Administrația de Stat a Drumurilor, susține că APL nu pot gestiona banii după bunul lor plac, ci trebuie să planifice finanțele astfel ca oamenii să circule în siguranță. Adică ei sunt obligați să astupe gropile, să monteze semne rutiere, să cosească iarba de pe marginea drumurilor, să curețe podețele etc. Iar corectitudinea utilizării banilor va fi verificată, periodic, de Curtea de Conturi. 

„Nu trebuie ca guvernul să ne fie dădacă!”

  Primăriile nu prea sunt satisfăcute de această modalitate de distribuire și susțin că, deocamdată, documentul nu prea le este de mare folos. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a avut anterior un alt concept de finanțare a lucrărilor de reparație și întreținere a drumurilor.

   „Noi am propus ca pentru drumurile noastre să nu ne dea nimeni nimic. Nu trebuie ca Guvernul să ne fie dădacă. Odată ce mijlocul de transport este un bun de pe teritoriul dat, să fie impozitat de noi aici. Astfel, am putea obține circa 4,5 milioane de lei anual. Având această sumă, am putea veni cu un proiect investițional și acești bani să fie drept contribuție proprie. Am putea, de exemplu, să cooperăm mai multe primării și să reparăm un drum dintre localități. Ei au pornit-o însă pe altă cale”, spune primarul de Cimișlia, Gheorghe Răileanu, membru CALM.

  Conform noii proceduri de finanțare, Primăria Cimișlia urmează să primească în acest an de trei ori mai puţin – 1,6 milioane lei pentru reparația și întreținerea drumurilor. Edilul se arată mulțumit şi de atât, dar îngrijorat să nu rateze și aceşti bani. „A trecut mai mult de jumătate de an și problema ce ține de reparația drumurilor încă nu a fost rezolvată”, se jeluie primarul. 

Renovarea străzii Maria Cibotari din Cimișlia ar necesita un buget întreg, Foto: Gazeta de SUD

  Are și motive să fie îngrijorat. „Când e vorba de reparația capitală a drumurilor, aici sunt incluse mai multe etape: elaborarea documentației și a proiectului tehnic, organizarea achizițiilor publice, efectuarea lucrărilor propriu-zise etc. Toate acestea necesită timp. Există riscul ca banii alocați din fondul rutier să nu fie valorificați până la sfârșitul anului și atunci se vor pierde. Aceste mijloace nu vor rămâne în soldul disponibil al primăriei pentru anul viitor”, a afirmat Olga Gorban, șef interimar al Direcției finanțe din cadrul Consiliului Raional Cimișlia.

  Primarul comunei Hârtop, Vladimir Medoni, susține că există totuși o soluție de a nu pierde banii. „Sumele prea mici, care nu pot fi investite într-un an, pentru construcția unei porțiuni de drum, pot fi utilizate pentru cumpărarea materialelor de construcție, care, în următorul an, urmează a fi utilizate în procesul de construcție. Au mai rămas vreo două luni, timp în care s-ar putea desfășura licitațiile și efectua lucrările”, a menționat acesta.

Banii alocaţi trebuie cheltuiţi în acest an

  „Mijloacele destinate fiecărei primării sunt relativ puține, iar investițiile în infrastructura drumurilor costă mult”, a menționat fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, expert Transparency International-Moldova.

  Referindu-se la hotărârea de Guvern prin care a fost aprobată lista drumurilor publice naționale şi locale din Republica Moldova și la modificările din legea Fondului Rutier, acesta spune că, la prima vedere, acestea ar trebui să aducă schimbări în bine. „Anterior, banii din fondul rutier nu erau destinați reparației drumurilor locale. Acum însă fiecare cetățean poate vedea ce sumă a fost alocată pentru drumurile din localitatea sa. Teoretic, factorul subiectiv la repartizarea banilor pare să fi fost eliminat. Dar să vedem cum va funcționa la modul practic”, a declarat expertul, păstrând totuși o doză de neîncredere.

Cimișlia, fostă favorită a Fondului Rutier

  Cert e că, în ultimii ani, raionul Cimișlia s-a bucurat de o atenție financiară sporită din partea guvernării, în comparație cu sumele prevăzute de recentele modificări ale legislației rutiere.

  Astfel, în 2014, pe lângă reconstrucția traseului național Hâncești-Cimișlia, doar pentru drumurile locale au fost alocați peste 16 milioane de lei.

  În 2015, în fondul rutier a fost prevăzută suma de 21,11 milioane lei destinați întreținerii drumurilor locale din Cimișlia, fiind al doilea raion după nivelul finanțării la acest capitol, după Hâncești. Făcând o comparație cu anul 2009, de exemplu, era o sumă de patru ori mai mare. Dar din cauza crizei financiare provocate de „jaful secolului”, banii aşaşi nu au mai fost alocaţi.

  Deja în 2016, în pragul modificărilor la legea privind Fondul Rutier, pentru drumurile din Cimișlia a fost prevăzut mai puțin de un milion de lei.

  Acest material este publicat în cadrul proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” implementat de RISE Moldova în baza unui grant acordat de către Uniunea Europeană. Suma grantului oferit de Uniunea Europeană va acoperi 90% din costurile totale ale proiectului. Co-finanțarea proiectului „Jurnalism de Calitate pentru Democrație” pentru anul 2017 este asigurată de Fondul Naţional pentru Democrație (NED). Opiniile și constatările exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.

Natalia Hadârcă

About The Author

Number of Entries : 9

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD

© 2013

Scroll to top