Problema mirosului urât de la gunoiştea din Cimişlia, pe cale de a fi soluţionată

Primăria oraşului Cimişlia aşteaptă ca primăvara să-şi intre pe deplin în drepturi, pentru a începe implementarea unui proiect de înhumarea deşeurilor menajere solide de la gunoiştea centrală pe întreaga suprafaţă de 25.900 de metri pătraţi.

Bătăi de cap

Poligonul de acumulare a deşeurilor menajere solide este exploatat de peste un deceniu şi jumătate. În ultima vreme, acesta dă mari bătăi de cap populaţiei din trei cartiere a oraşului Cimişlia: Recea, Cogâlnic şi Malina, dar şi din satele Bogdanovca Nouă şi Bogdanovca Veche, precum şi oamenilor din trei localităţi ale raionului Basarabeasca – Sadaclia, Carabetovca şi Iordanovca.

Deoarece gunoiştea nu este îngrădită, deşeurile uşoare, în special pungile de plastic şi bucăţile de hârtie, sunt împrăştiate de vânt în toate părţile pe distanţe mari.

În toamna anului trecut, o altă problemă a apărut la poligon: Gunoiul a început să ardă în permanenţă, fumul şi substanţele nocive răspândindu-se în mai multe zone şi ajungând până în centrul oraşului.

Primarul de Cimişlia, Gheorghe Răileanu, s-a văzut nevoit să se adreseze populaţiei să se implice în soluţionarea problemei. „Deşi este iniţiat un proiect de schimbare  a alocaţiei poligonului, în parteneriat cu Ambasada Cehiei în Republica Moldova, acest lucru nu poate fi realizat din cauza unei decizii a Ministerului Mediului, care ne recomandă să depozităm în continuare deşeurile pe acest poligon. Totuşi, problema cea mai mare este focul, care arde practic în permanenţă. Angajaţii întreprinderii municipale mi-au spus că gunoiştea se aprinde de la sine, deoarece procesele de descompunere elimină gaz, factor care favorizează mocnirea permanentă a gunoiului”, a spus primarul oraşului.

Pe de altă parte, el susţine că localnici i-au comunicat că gunoiştea este incendiată în mod intenţionat: „Cineva dă foc în fiecare săptămână deşeurilor, iar ulterior revin şi colectează metal”.

Proiect de lichidare a gunoiştii

Poligonul este exploatat  de mai bine de 15 ani. În acest răstimp, două treimi din grosimea deşeurilor s-au presat pe cale naturală,  în urma ploilor, şi cu buldozerul. Alexandru Ştirbeţ, specialist în construcţii la Primăria Cimişlia, susţine că Institutul de  proiectări „Uprocon” din Chişinău a elaborat un proiect care prevede înhumarea deşeurilor de pe acest poligon şi recultivarea solului. Este vorba de o suprafaţa de peste 2,5 hectare. Ştirbeţ a mai spus că, după conservarea poligonului, stratul fertil de la suprafaţă  va fi semănat cu iarbă, care să protejeze solul împotriva eroziunii.

Licitaţie publică

Pentru acest proiect, Consiliul orăşenesc Cimişlia este dispus să aloce în anul curent 1 milion 500 de mii de lei.

La 16 februarie 2018, în Buletinul Achiziţiilor Publice a fost publicat anunţul Primăriei Cimişlia de organizare a licitaţiei publice pentru efectuarea lucrărilor de înhumare a deşeurilor menajere de la poligonul din această localitate. Cinci agenţi economici şi-au exprimat dorinţa de a participa la licitaţie. Potrivit Dianei Răileanu, secretarul grupului de lucru, câştigătoare a fost desemnată Societatea Comercială „Nisprofcon” SRL din oraşul Nisporeni. Acest agent economic a oferit cel mai mic preţ unitar — peste un milion de lei.

Unde vor fi depozitate deşeurile?

Ce se va întâmpla de acum încolo cu gunoiul colectat din Cimişlia? Sergiu Vârlan, viceprimar al localităţii,  spune că încă la 14 septembrie 2013 a fost adoptată o decizie a Consiliului orăşenesc care stipula amplasarea unei gropi pentru depozitarea deşeurilor solide pe o suprafaţă de un hectar pe teritoriul staţiei de epurare a apelor reziduale.Viceprimarul crede că strămutarea locaţiei de depozitare a gunoiului, de la poligonul actual, în gropile de la staţia de epurare, nu se va răsfrânge negativ asupra situaţiei ecologice din regiune.

Punctul de vedere al ecologiştilor

Solicitată de noi să comenteze starea de lucruri legată de problema în cauză, Aurica Gherganov, şefă interimară a Inspecţiei Ecologice Cimişlia, ne-a scris că de fapt poligonul existent este în exploatare mai mult de 42 de ani şi că în prezent este supraîncărcat şi nu dispune de posibilităţi de depozitare a  deşeurilor solide pe teritoriul său.

În atare condiţii, „deşeurile solide, ne comunică Aurica Gherganov, se depozitează pe terenurile din vecinătatea poligonului. Și, din cauza vântului, câmpurile agricole din vecinătate sunt pline de pungi şi hârtii”.

Pe de altă parte, sursa citată  ne-a mai  informat  că Centrul de Sănătate Publică Cimişlia a emis, la 28 iunie 2012, Hotărârea nr. 02 privind sistarea gunoiştii existente.

La sfârşitul răspunsului oferit Publicaţiei „Gazeta de Sud”, şefa interimară a Inspecţiei Ecologice Cimişlia atrage atenţia asupra următorului fapt: la 14 mai 2015, Ministerul Mediului a adoptat Decizia nr. 24 privind evaluarea prealabilă a activităţii planificate  privind depozitarea deşeurilor la  nivel naţional. Aceasta „presupune o gestionare complexă şi riscuri sporite, care pot  avea impact semnificativ asupra mediului”, afirmă Aurica Gherganov.

 

Ion CIUMEICĂ