Asistenţa discută proiectul de fondare la Cimişlia a Grădinii Botanice

Prezentarea proiectului „Grădina Botanică Cimişlia”

  O delegaţie a Grădinii Botanice din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-a aflat, la începutul săptămânii curente, în oraşul Cimişlia. Scopul deplasării savanţilor în sudul ţării a fost unul mai puţin obişnuit – prezentarea proiectului viitoarei Grădini Botanice din această localitate.

  Întâlnirea de la Cimişlia a fost deschisă de către Gheorghe Răileanu, primarul orașului, care a relatat cum s-a născut ideea de a avea aici o Grădină Botanică, despre măsurile întreprinse până acum în acest sens, despre speranţele pe care administraţia publică locală le leagă de implementarea proiectului în cauză.

  Asistenţa discută proiectul de fondare la Cimişlia a Grădinii Botanice
Asistenţa discută proiectul de fondare la Cimişlia a Grădinii Botanice

  „Da, ne dăm foarte bine seama că acesta este un proiect destul de ambiţios, a declarat Gheorghe Răileanu, dar cu atât mai mare va fi satisfacţia dacă ne va reuşi realizarea lui. Sperăm foarte mult pe susţinerea din partea consiliului orăşenesc, a agenţilor economici din teritoriu, a populaţiei în ansamblu. Ne dorim să practicăm pe larg acţiunile de voluntariat la efectuarea diferitelor lucrări privind înființarea acestei Grădini Botanice”,

  În continuare au luat cuvântul Alexandru Teleuţă, directorul Grădinii Botanice a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, şi Vasile Bucăţel, şef de laborator în cadrul AȘM, care au făcut o amplă prezentare a proiectului propriu-zis.

  Trebuie specificat că documentul cu pricina este rodul unei munci asidue a unui grup de specialişti în domeniu din municipiul Chişinău. Săptămâna trecută, proiectul de creare a unei asemenea instituţii la Cimişlia a fost examinat în şedinţa Consiliului ştiinţific al Grădinii Botanice din capitală şi a fost recomandat spre implementare în practică.

  Potrivit autorilor, planul general al Grădinii Botanice de la marginea de vest a oraşului Cimişlia este unul destul de complex şi variat, el incluzând mai multe obiective, cum ar fi: blocul adminsitrativ, blocul tehnic cu sere, trei grădini (aromatică, alpină şi de liliac), pavilionul „Flora”, un lac cu belvedere, o rotondă, o cascadă, un havuz, un lot experimental cu pepiniere, sectoare de colecţii şi de expoziţii, o serie de alei, parcări pentru mijloace de transport etc.

  După cum s-a menţionat în cadrul şedinţei de prezentare a proiectului, pentru Grădina Botanică de la Cimişlia a fost rezervată o suprafaţă de 12 hectare. Dar primarul Gheorghe Răileanu consideră că ea poate fi lărgită pe seama unor sectoare din preajmă, care au fost atribuite în proprietate privată, însă stăpânii lor nu pot fi găsiţi şi terenurile nu sunt lucrate o perioadă îndelungată.

  Savanţii propun ca aici să fie sădiţi arbori şi arbuşti de cele mai diferite specii din America de Nord, din Europa, Asia, să se fondeze colecţii de pomi fructiferi şi de viţă-de-vie, care se cultivă în regiunea de sud a Republicii Moldova.

  S-a lansat, de asemenea, ideea de a cultiva în viitoarea Grădină Botanică de la Cimişlia plante condimentare şi plante medicinale pentru colectarea şi vânzarea lor ulterioară.

  La întâlnire a fost abordată şi chestiunea formării colectivului. S-a precizat că personalul administrativ va fi compus din cel mult cinci oameni, iar pentru îngrijirea pomilor şi a plantelor, pentru alte lucrări auxiliare vor fi necesare 10-15 persoane. În ultimul caz ar putea fi utilizat serviciul de salubrizare înființat anul acesta în cadrul primăriei oraşului.

  Conform calculelor specialiştilor, Grădina Botanică de la Cimişlia poate fi fondată în cursul a cinci ani, pentru aceasta fiind necesare aproximativ 15 milioane de euro. Alexandru Teleuţă a spus că sume importante pentru aceasta pot fi obţinute de la finanţatorii externi, inclusiv de la Fondul Global de Mediu.

  Participanţii la şedinţă, inclusiv Iurie Stoian, vicepreşedinte al raionului Cimişlia pentru probleme economice, Vladimir Zamfirov, şeful Direcţiei agricultură şi industria prelucrătoare din cadrul consiliului raional, Pavel Prisăcaru, consilier orăşenesc, Gheorghe Balaban, preşedintele organizaţiei raionale a Asociaţiei participanţilor la războiul de la Nistru „Tiras-Tighina”, Anastasia Balmuş, preşedinta Asociaţiei obşteşti „Societatea istorică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, au susţinut proiectul discutat şi s-au pronunţat pentru transpunerea lui în viaţă.