Petru Burlacu, primarul oraşului Cahul: „Când vine un cetăţean în audienţă, nu îl întreb ce simpatii politice are, dar cu ce îl pot ajuta”

– Dle, primar, recent, s-au împlinit 510 ani de la atestarea documentară a oraşului Cahul. Această aniversare frumoasă implică oarecum primăria Cahulului, un oraş vechi, cu tradiţii…

– Sărbătoarea orașului a coincis, întâmplător, cu împlinirea unui an de când am fost instituit în funcţia de primar. Pe parcursul acestei perioade, am pus accentul pe onorarea angajamentelor asumate atunci când am venit în faţa alegătorului. Lucrurile nu stau în loc. Oraşul trebuie să se dezvolte. Unul din proiectele cele mai impunătoare este reconstrucţia şi revitalizarea Lacului Sărat. Înainte, la Cahul veneau o bună parte a locuitorilor din spaţiului ex-sovietic să se trateze în ape termale. Astăzi, dorim să dezvoltăm aici o zonă atractivă de odihnă şi agrement şi de întremare a sănătăţii. E cunoscut faptul că ape care au aceeaşi componenţă minerală ca la Cahul mai sunt într-un izvor din Caucaz şi în altul din America Latină.

-Ne puteţi dezvălui, succint, problemele cu care se confruntă Cahulul astăzi?

– Ne confruntăm cu aceleaşi probleme cu care se confruntă orice oraş din Moldova: fluxul mare de mijloace de transport în partea centrală, comerţul stradal neautorizat, starea drumurilor etc. Acordăm atenţia cuvenită soluţionării oricărei probleme astfel ca viaţa cahulenilor să fie cât mai uşoară. În toamna anului trecut, am alocat un teren la marginea oraşului pentru o piaţă agricolă. Astfel am rezolva parţial problema comerţului stradal din camioane cu produse agricole. Acum suntem în căutarea locurilor de comerţ în pieţe pentru comercianţii cu amănuntul care vând în stradă produse agricole şi peşte. Ne aflăm în preajma râului Prut, aşa că pescuitul este îndeletnicirea principală a multor oameni.

– La Cahul, vin foarte mulţi să-şi comercializeze produsele, dar şi să cumpere. Astfel, centrul e destul de aglomerat. Ce soluţii aveţi pentru descongestionarea străzilor principale?

– Intenţionăm ca unele porţiuni de drum din centru să le gestionăm pentru deplasarea transportului într-un singur sens. Mai dorim ca anumite străzi să devină pietonale, ca oamenii să se poată plimba în linişte departe de gazele de eşapament şi de zgomotul automobilelor. Anumite schimbări le vom face până la 21 noiembrie, de hramul Cahului.

– Crearea străzilor pietonale nu va genera aglomeraţie pe alte străzi?

– Am prevăzut o astfel de situaţie şi, timp de un an, ne-am ocupat de problema dată. Oraşul este tranzitat de mult transport ce se îndreaptă spre vama Oancea, spre direcţia Vulcăneşti, Taraclia, Giurgiuleşti. Ca să descongestionăm centrul, am reparat o parte din drumurile de centură, ca mijloacele de transport să nu treacă prin centrul oraşului. Sperăm să obţinem finanţare europeană pentru celelalte. Am cerut ajutorul Poliţiei rutiere ca să ne indice în preajma căror instituţii sau intersecţii trebuie montate limitatoare de viteză. Pe toţi nu-i putem mulţumi, fiindcă sunt şi dintre cei care doresc să ajungă cu propriul automobil până la tejghea.

– Alimentarea cu apă potabilă este piatra de încercare pentru multe administraţii publice. În acest scop, se oferă şi mulţi bani europeni. Ce fel de apă consumă cahulenii?

– Locuitorii din Cahul consumă apă din Prut. Reţelele de apă din oraş sunt renovate. Apa potabilă este asigurată aproape 100%. Problema canalizării este soluţionată în proporţie de 70%. Căutăm surse financiare pentru a repara staţia de tratare a apei. Este nevoie de peste cinci milioane de euro. Apa din fântânile individuale nu corespunde parametrilor epidemiologici. În schimb, cea din robinete este tratată şi corespunde sută la sută cerinţelor.

– În fiecare toamnă, pregătirea de sezonul rece le dă emoţii factorilor de decizie…

– Deşi avem o mulţime de probleme, toate instituţiile sunt pregătite pentru demararea sezonului de termoficare. Cetăţenii singuri îşi rezolvă această problemă, fiindcă se încălzesc individual. Instituţiile publice sunt încălzite centralizat de câteva săli de cazane. Am trecut la balanţa primăriei câteva săli de cazane. Acum achităm gazele, ci nu gigacaloria. Încercăm să întreprindem tot ce e posibil pentru a face economii. Ne străduim să economisim şi prin ermetizarea instituţiilor. Montăm geamuri şi uşi de calitate ca să conservăm căldura.

– Despre oprimizarea şcolilor s-a discutat cu nervi. Până la urmă, legea a fost adoptată. O respectăm sau mai protestăm?

– Dorim sau nu, vom avansa şi eu sunt ferm convins ca în oraş trebuie să avem licee clasice. Astăzi avem şase licee. Mie mi se pare că sunt prea multe, în situaţia în care clasele liceale sunt împreună cu cele primare. Eu cred că optim ar fi ca să existe cel mult patru licee mari, unde să înveţe şi copiii din alte localităţi. Au demarat lucrările de reparaţie a unui cămin la Liceul „Ioan Vodă”. Vom examina posibilitatea rezervării încă a unui cămin unde va fi posibilă cazarea sportivilor, a colectivelor artistice care vin la festivaluri. Nu poate fi vorba de calitatea procesului de studiu în localităţi unde în clase sunt câte şase copii. Sunt importante baza tehnico-materială, profesionalismul cadrelor didactic şi un număr suficient de elevi.

– Cahulul a fost proclamat „Capitala tineretului” în 2012. Cum sunt atraşi tinerii să revină acasă, ce perspectivă îi aşteaptă aici?

– Tinerii din Cahul sunt foarte activi. Avem multe organizaţii neguvernamentale. Se implică în diverse activităţi şi studenţii de la universitate şi de la colegii. Noi le acordăm tot sprijinul solicitat, acceptăm să fim parteneri în diverse proiecte. Primăria a anunţat un concurs pentru ocuparea unor funcţii vacante. Din păcate, tinerii nu au venit. Creăm locuri de muncă datorită investiţiilor pe care le facem. Agenţii economici selectaţi prin licitaţie pentru efectuarea anumitor lucrări angajează şi ei, la rândul lor, persoane în acest scop.

– Primarul a fost ales prin vot direct. Însă el este nevoit să conlucreze cu aleşi care reprezintă diferite forţe politice…

– Nu divizez oamenii după apartenenţa la un anumit partid. Când am venit în aparatul primăriei, le-am spus tuturor că s-au terminat alegerile şi ne-am apucat de treabă. Când îmi vine un cetăţean în audienţă, nu îl întreb ce simpatii politice are, dar cu ce îl pot ajuta.