You Are Here: Home » Educație » Optimizarea cheltuielilor în şcolile din raionul Căuşeni, o necesitate stringentă

Optimizarea cheltuielilor în şcolile din raionul Căuşeni, o necesitate stringentă

Instituţiile de învăţământ încadrate în proiectul „Educaţie de calitate în mediul rural” se pot pomeni într-o situaţie dificilă, în urma majorării tarifelor la serviciile comunale şi la energia electrică, scumpirii mijloacelor tehnico-materiale, a produselor alimentare. Sunt concluzii la care au ajuns participanţii la o întrunire de lucru a managerilor instituţiilor de învăţământ din raionul Căușeni, unitate administrativ-teritorială pilot în implementarea proiectului.

Proiectul „Educaţie de calitate în mediul rural”, implementat de Ministerul Educaţiei, cu susţinerea financiară a Băncii Mondiale, a fost lansat în anul 2009, în calitate de unităţi administrativ-teritoriale pilot fiind selectate raioanele Căuşeni şi Râşcani.

Un proiect eficient

Deşi a fost tratat cu suspiciune la început de către pedagogi, părinţi, de autorităţile publice locale, deja în primul an de implementare, s-a dovedit că proiectul este unul eficient şi merită toată atenţia şi încrederea. Or, dacă până atunci, conform normativelor, de bine, de rău, era asigurată stabil doar salarizarea în învăţământ, proiectul a impus o nouă formulă de gestionare a mijloacelor financiare — „Banii urmează elevul”, formulă ce prevede valorificarea la întreţinerea fiecărui copil în unităţile şcolare şi în grădiniţe a unei sume optime argumentate.

O condiţie obligatorie a proiectului rezidă în optimizarea cheltuielilor la întreţinerea propriu-zisă a instituţiilor, salarizarea cadrelor didactice şi a personalului auxiliar, asigurarea procesului de studii.

Olga Donţu, şefă interimară a Direcţiei raionale de învăţământ, tineret şi sport Căuşeni, a menţionat, în cadrul şedinţei de lucru cu managerii instituţiilor de învăţământ din teritoriu, că, în urma coborârii sub nivelul raţional a numărului de elevi, au fost reorganizate gimnaziile din satele Sălcuţa Nouă, Florica, Ursoaia Nouă, Fârlădenii Noi, Fârlădeni, Pervomaisc şi Copanca. Elevii de la aceste gimnazii sunt transportaţi la şcolile de circumscripţie cu cele cinci autocare donate de Banca Mondială. Pe parcursul anului curent de studii, urmează să fie reorganizate în gimnazii şcolile medii din satele Hagimus, Constantinovca, Ucrainca şi Opaci. Un proces firesc, aşa cum avea să se menţioneze în cadrul întrunirii, care într-un viitor apropiat va cuprinde şi alte instituţii de învăţământ, inclusiv liceele care la admitere nu au de unde aduna cele două clase de-a zecea, prevăzute de hotărârea respectivă de Guvern.

Trecerea la autogestiune financiară

Deşi în anul curent de studii în unităţile şcolare din raionul Căușeni este atestată o creştere cu mai bine de 100 a numărului de elevi care au mers în clasa întâi, în centrul dezbaterilor în cadrul întrunirii s-a aflat problema optimizării cheltuielilor pentru întreţinerea instituţiilor de învăţământ, trecerea acestora la autogestiune financiară.

„Este o etapă importantă în implementarea proiectului „Educaţie de calitate în mediul rural”, accentua Olga Donțu. În special, în condiţiile în care primarii din unele localităţi se implică în mod păgubitor în gestionarea banilor instituţiilor de învăţământ şi, respectiv, în reducerea treptată a finanţării din partea Băncii Mondiale, cu trecerea treptată la finanţarea instituţiilor de învăţământ din bugetul de stat sau din cele locale”.

În acelaşi context, Ana Dobrojan, economistă la Direcţia educaţie Căușeni, avea să menţioneze că anul de studii 2011-2012 este ultimul în care Banca Mondială acordă sprijin financiar în cadrul proiectului instituţiilor de învăţământ din teritoriu. Pentru respectarea legii, excluderea ingerinţelor din partea autorităţilor locale în gestionarea finanţelor instituţiilor de învăţământ, ea a solicitat respectarea disciplinei financiare, tarifarea corectă, atestarea locurilor nocive de muncă etc.

În cadrul şedinţei, a mai fost abordată problema implementării formulei „Şcoala prietenoasă copilului”. Potrivit Olgăi Donțu, pentru moment, la Direcţia învăţământ este înregistrată o plângere despre un caz de atitudine neprietenoasă faţă de un copil de la grădiniţa din satul Cârnăţeni şi alte câteva plângeri de la unele unităţi şcolare din teritoriu, care vor fi examinate la modul cel mai serios.

Mai multe rezerve decât speranţe

Pentru a duce la bun sfârşit implementarea proiectului „Educaţie de calitate în mediul rural”, a asigura durabilitatea lui, participanţii la întrunire au optat pentru o susţinere financiară operativă din partea Guvernului şi a organelor administraţiei publice locale. Iată şi câteva opinii pe marginea problemelor abordate.

Liuba Pileșca, directoare a Liceului teoretic „M. Manole”, din Sălcuţa, a relevat: „Unii critică proiectul acesta la stânga şi la dreapta, alţii îl laudă. Îl laudă cei care în primii ani de implementare au avut nişte beneficii, au câştigat ori mobilier, ori vreo clasă înzestrată cu calculatoare moderne. Unele colective sunt supărate, fiindcă pe capul lor au venit doar nişte reduceri de finanţe, din an în an tot mai mari.

Proiectul acesta presupune o gestionare a banilor cât mai eficientă. Dar, întrucât suntem în plină criză economică mondială, în învăţământ, faptul că preţurile au luat-o razna la agentul termic, energia electrică, la alte bunuri, creează impresia că o atare stare de lucruri nu a fost prevăzută. Probabil, urmează să se mai taie din bugetul unei şcoli, managerul fiind pus în situaţia de a comasa nişte clase, fapt care este în detrimentul copilului, al profesorului, al societăţii.

Este discutabilă şi noţiunea aceasta de optimizare a cheltuielilor. Cum putem să facem lucruri mai mari, dacă bugetul liceului s-a redus, iar numărul copiilor a crescut cu 20 faţă de anul trecuc?

În primul an, când proiectul era mai generos, eu am fost cea care m-am bucurat sincer, fiindcă am obţinut nişte calculatoare. A trecut ceva timp de atunci, de venit nu mai vine nimic în şcoală, soldul negativ creşte şi noi nu vedem surse care ar acoperi acest sold negativ. Ca să excludă o eventuală criză în interiorul instituţiei, unii colegi au şi început să taie ca din Anteriul lui Arvinte. Mă tem să nu rămânem lefteri la un moment dat”.

Solicitat să ne spună dacă instituţia pe care o conduce este gata de a trece la autogestiune financiară, Ion Bocancea, directorul Liceului teoretic „Ştefan cel Mare” din satul Taraclia, a răspuns: “Şi da, şi nu. Pornind de la prognoza bugetului pentru anul 2012, la articolul 13, ce prevede „alte cheltuieli”, liceului nostru îi vor rămâne doar 25 de mii de lei, fapt ce face imposibilă trecerea la autogestiune. Se impun schimbări, fie în formulă, fie în modul de gestionare a banilor”.

Ilie Gluh

About The Author

Number of Entries : 1696

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD




Scroll to top