Nicolae Cernov de la Ciucur-Mingir, Cimişlia, unul dintre semnatarii Declarației de Unire de la 1918

Printre membrii Sfatului Ţării care la 27 martie 1918 au semnat Declaraţia de Unire a Basarabiei cu Patria-mamă, România, a fost şi Nicolae Cernov, rus de naţionalitate, inginer-hotarnic în satul Ciucur-Mingir din plasa Cimişlia, judeţul Tighina.

Casa de cultură „Ilarion Ciobanu” din localitatea Ciucur-Mingir, raionul Cimişlia, a găzduit, la 18 martie curent, o masă rotundă consacrată unuia dintre semnatarii Actului Unirii de acum 100 de ani.

Este vorba de fiul ţăranului Ivan Cernov, Nicolae, născut aici la sfârşitul secolului XIX.

Un sat plin de personalităţi

Denumirea Ciucur-Mingir, avea să spună unul dintre localnici, Ion Buga, înseamnă „Râpă adâncă” în limba turcă, dar şi „Răstoacă şerpuită” în tătară.

Satul a dat lumii o serie de oameni de vază, cum ar fi: Andrei Hanganu, Erou al Muncii Socialiste; Alexandra Haruţă, membră a Sovietului Suprem al fostei URSS; Leonid Hanganu, doctor în ştiinţe fizice, profesor la Universitatea „Mihail Lomonosov” din Moscova; Ion Negară, general-colonel, doctor în ştiinţe chimice, lector la Academia Militară de la Moscova; Gheorghe Grâu, actor de teatru şi film în Republica Moldova; Ilarion Ciobanu, artist la Bucureşti; Liuba Dimitriu, poetesă, semnatara plachetei de versuri „Crinii Basarabiei” etc.

Un loc aparte în această listă îi revine fiului de ţăran Nicolae Cernov, care, potrivit unor surse istorice, s-ar fi născut în anul 1894, iar conform altor izvoare, inclusiv unei anchete completate de propria lui mână, în 1893.

„Despre Nicolae Cernov am găsit destul de puţine date, a afirmat Anastasia Balmuş, preşedinta Asociaţiei obşteşti „Societatea istorică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din oraşul Cimişlia. Şi asta în pofida faptului că am trimis scrisori la Ministerul Afacerilor Interne, la Serviciul de Informaţii şi Securitate, la Procuratura Generală, de unde am primit răspunsuri că nu dispun de materiale în acest sens. Până la urmă, câte ceva am aflat la Arhiva Naţională”, a declarat Anastasia Balmuş.

Potrivit datelor de acolo, Nicolae Cernov s-a născut în anul 1893, a absolvit cursurile şcolii de gospodărie rurală din satul natal Ciucur-Mingir. Se considera agricultor, a fost membru al Partidului Socialist Revoluţionar, fracţiunea ţărănească. Pentru Sfatul Ţării a fost delegat de către organizaţia ţăranilor din judeţul Tighina şi de Congresul Ostăşesc de la 20-17 octombrie 1917.

A avut mandat valid de deputat al Sfatului Ţării de la 22 ianuarie 1918 până la 27 noiembrie acelaşi an.

Cu toate că era de origine rus, în fişa personală a indicat naţionalitatea „moldovean”.

Prezent la şedinţa Sfatului Ţării din 27 martie 1918, Nicolae Cernov a votat PENTRU Unirea Basarabiei cu România.

„Generaţia Unirii a fost Generaţia de Aur”

De această părere este Ion Taşcă, profesor de educaţie civică la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din oraşul Cimişlia, care a participat la masa rotundă de la Ciucur-Mingir şi care a povestit despre reformele profunde implementate de către România în teritoriul dintre Nistru şi Prut după semnarea Actului Unirii.

„Din păcate, a menţionat Ion Taşcă, înflorirea ţinutului nostru în perioada interbelică a fost curmată de invazia trupelor sovietice în vara lui 1940”.

Noua putere de la Moscova s-a străduit să facă tot posibilul pentru a şterge din conştiinţa băştinaşilor ideea că ei fac parte din marea familie românească. Cele mai luminate minţi, inclusiv deputaţi ai Sfatului Ţării, au fost supuşi represiunilor comuniste, mulți dintre ei pierzându-şi viața în Gulag.

Dezvelirea unei plăci comemorative

Discursuri emoţionante legate de Unirea de la 27 martie 1918 şi de rolul în acel eveniment al lui Nicolae Cernov au ţinut în faţa asistenţei Serafim Ghinculov, profesor de limbă franceză la Gimnaziul „Liuba Dimitriu” din satul Ciucur-Mingir, Ştefan Sofronovici, colaborator ştiinţific la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Răileanu, primarul oraşului Cimişlia, Vasile Popovschi, locuitor al satului Cenac.

Asistenţa entuziasmată a scandat de mai multe ori: „Unire!”.

În continuare, participanţii la masa rotundă au semnat Declaraţia de Unire cu Patria-mamă, au aplaudat numerele artistice ale unui program de sărbătoare prezentate de către un grup de elevi conduşi de Leonid Nenescu de la Şcoala de arte din centrul raional, dar şi melodia „România, ţara mea de dor” în interpretarea lui Vasile Popovschi.

Precum era şi firesc, cei prezenţi s-au prins în „Hora Unirii”.

Manifestarea a culminat cu dezvelirea, la intrarea în Casa de cultură din satul Ciucur-Mingir, a unei plăci memoriale consacrate lui Nicolae Cernov, semnatarul din localitate al documentului de Unire a Basarabiei cu România.

Ion CIUMEICĂ