You Are Here: Home » Auto/Divertis » Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba

Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba

„Tot ce am vrut a fost să am o familie”, îmi povesteşte Tatiana în timp ce priveşte trist în gol. La cei 29 de ani arată ca o femeie trecută la chip şi ridurile din jurul ochilor confirmă că tânăra femeie a reuşit să plângă cât pentru două vieţi.

60675525

Tatiana trăieşte de aproximativ cinci ani cu un soţ infidel şi cu mult mai tânăr ca ea. Dacă, la început, credea că apucăturile bărbatului vor dispărea după nuntă, acum s-a convins că s-a înşelat amarnic. Însă alinarea şi împăcarea sufletească şi-o găseşte în cei doi băieţaşi care au rezultat în urma acestei relaţii tumultoase. Ironia sorţii a făcut ca acelaşi bărbat să fie şi cel care din imprudenţă a adus moartea în familia Tatianei.

Povestea lor de dragoste a început cu stângul, în anul 2009, când Iulian, care la acea vreme avea 20 de ani, s-a întors acasă din Marea Britanie, după ce muncise doi ani peste hotare.

Locuiau la câteva străzi distanţă, dar au început să se cunoască mai bine după câteva ieşiri în oraş cu prieteni comuni. Iulian îi căzuse cu tronc la inimă Tatianei, însă senzaţia nu era reciprocă şi fata se simţea incomod. Accesele de disperare o cuprindeau des, deoarece cei 24 de ani nu o avantajau, iar prietenele ei se căsătoriseră aproape toate, iar cele necăsătorite erau implicate în relaţii frumoase, care promiteau să aibă acelaşi final.

Deşi Iulian nu era cheie de biserică, Tatiana era gata să accepte slăbiciunea bărbatului pentru alte femei. Se gândea că după ce îl va face s-o iubească nebuneşte, va reuşi să-i vindece năravurile proaste. Văzând disponibilitatea Tatianei de a se implica într-o relaţie, Iulian a lăsat lucrurile să meargă de la sine în direcţia unei relaţii fără obligaţii. Din nefericire, relaţia, chiar şi după oficializare, tot fără obligaţii a rămas pentru Iulian.

Speranţe şubrede

În primele trei luni, Tatiana începuse să creadă că planul i-a reuşit. Iulian nu mai avea ochi pentru alte femei şi în sfârşit se simţea fericită, pentru că pusese punct şirului de relaţii eşuate din care tot evadase. Fiind doar două surori la părinţi, Tatiana a obţinut acordul părinţilor plecaţi la muncă în Portugalia ca Iulian să se mute în casa lor. Trăgeau nădejde şi sărmanii părinţi că Iulian va fi cel căruia îi vor spune ginere. Încet, încet, viaţa celor doi intrase pe un făgaş cât de cât normal şi se gândeau tot mai des că este timpul să-şi oficializeze relaţia şi în faţa lui Dumnezeu.

În una din seri, Iulian a venit târziu acasă, iar Tatianei i s-a desprins o bucată de suflet, gândindu-se cu durere că visul frumos s-a sfârşit. Nu a îndrăznit să pună întrebări, ştiind că viitorului soţ îi plac petrecerile prelungite cu prietenii şi sperând că acesta ar fi motivul întârzierii. A continuat să gătească, să spele şi să calce pentru iubitul ei, străduindu-se să nu lase bănuielile la iveală.

Curând, Iulian a început să lipsească de acasă nopţile, iar Tatiana plângea pe umărul surorii mai mici, simţind că nu mai poate trăi aşa. În una din seri, înnebunită de durere, tânăra a ieşit pe străzi în căutarea lui Iulian. Sora mai mică a însoţit-o, iar căutările nu s-au prelungit prea mult, deoarece maşina bărbatului era parcată în spatele unui local din centrul oraşului. Tatiana s-a aruncat cu furie asupra uşii din dreapta şoferului şi, când a deschis-o, priveliştea a lovit-o ca un cuţit în inimă. Iulian se delecta cu naivitatea unei liceene.

Tatiana povesteşte că valul incontrolabil de mânie care a cuprins-o a făcut-o să o înşface pe fată de plete, târând-o nemilos pe asfaltul prăfuit. Lovitura lui Iulian a dezmeticit-o şi tot ce îşi mai aminteşte este că în timp ce cădea într-un leşin adânc îl vedea pe viitorul ei soţ purtând pe braţe până la maşină adolescenta cu care ea măturase strada câteva clipe în urmă. Sora mai mică a fost cea care a ajutat-o să-şi vină în simţiri, încercând s-o aducă acasă mai mult cărând-o în cârcă.

Doi copii nevinovaţi, născuţi din dragoste oarbă

Deşi a urmat un moment de căinţă amarnică din partea logodnicului, nimic nu a mai fost la fel de-atunci. În culmea disperării şi a umilinţei, Tatiana a luat o supradoză de medicamente, vrând să încheie socotelile cu viaţa. Tot sora mai mică i-a fost alături şi în clipele de depăşire a episodului suicidal. O perioadă, Iulian s-a purtat exemplar, însă femeia ştia din spusele prietenelor că viitorul ei soţ îşi continua escapadele, de data aceasta fiind mai discret.

Tatiana nu voia să pună punct relaţiei, deoarece îl iubea nebuneşte pe bărbat şi îşi dorea cu ardoare o familie. Un cămin prin care să ţopăie câţiva copii zvăpăiaţi, iar alte opţiuni în afară de Iulian nu credea că va mai putea avea. Iulian însă a fost cel care a vrut să pună punct strădaniei de a fi ceea ce nu era, un bun familist.

Coincidenţa a făcut însă ca testul de sarcină în sfârşit să indice că Tatiana urma să aducă pe lume un copil. Iar bărbatul nu a mai putut da înapoi, fiind forţat de împrejurări să lege tei de curmei şi să joace nunta. Emoţia de a fi părinte l-a mai cuminţit pe bărbatul infidel, iar faptul că soţia i-a născut un voinic l-a legat de Tatiana mai mult. Probabil şi prezenţa socrilor întorşi de peste hotare l-a determinat să-şi revizuiască comportamentul. La trei ani de la căsătorie, în familia lor s-a născut şi cel de-al doilea copil.

Lacrimi de durere sfâşietoare

Tatiana şi Iulian păstrau aparenţele unui cuplu fericit. În una din serile de week-end, s-au decis să iasă în oraş împreună cu alte cunoştinţe. Seara însă s-a sfârşit tragic, deoarece cu câteva pahare de alcool „la bord”, Iulian a intrat într-o cursă nebunească cu maşina Poliţiei Rutiere, care îl soma să oprească.

La ultima curbă, spre casă, maşina s-a inversat ieşind de pe carosabil şi a doborât un copac la impact. Tatiana s-a trezit după două zile de comă, iar alături nu avea decât o rudă îndepărtată. Aceasta povesteşte cu durere că în timp ce zăcea imobilizată în spital cu fractură de bazin, acasă părinţii o înmormântau pe sora mai mică, ea fiind singura care nu a supravieţuit accidentului.

Tatiana blestemă clipa când s-a gândit să plece în acea seară de-acasă şi lăcrimează răsfoind arhiva electronică de fotografii a surorii mai mici, care nu a mai apucat balul de absolvire a liceului. Părinţii înnebuniţi de durere au făcut un altar de lumânări, care ard zi şi noapte în camera fetei. Iulian şi-a luat lumea în cap şi a fugit în străinătate imediat după accident, ştiind că acasă îl aşteaptă acuzaţia de ucidere din culpă a cumnatei.

Astăzi, Tatiana suportă cu sufletul sfâşiat de durerea pierderea mezinei din casa părintească şi în acelaşi timp încearcă să îşi facă ordine în sentimentele pe care le nutreşte faţă de soţul ei infidel. Care în acelaşi timp se dovedeşte a fi tatăl celor doi copii ai lor, dar şi ucigaşul luminii din sufletul nenorociţilor ei părinţi. „Tot ce am vrut de la viaţă a fost să am o familie. Am fugit de singurătate, dar văd că până la urmă aceasta m-a găsit din nou. Tot ce mi-a mai rămas pe lumea aceasta aproape de suflet sunt cei doi copii, însă nu ştiu ce le voi povesti despre tatăl lor, atunci când mă vor întreba”, şopteşte Tatiana, ascunzându-şi dezorientată faţa în palme.

Ioana ROTARU

About The Author

Number of Entries : 1697

Leave a Comment

Scroll to top