La Leova se construieşte o nouă reţea de apă potabilă

Pare paradoxal, dar majoritatea localităţilor situate în imediata apropiere a Prutului… duc lipsă de apă potabilă. Se întâmplă acest lucru şi în raionul Leova, populaţia din toate cele 25 de localităţi confruntându-se cu problema apei.

apeduct_2758_10

Aceasta, spune interlocutorul meu, Ilie Condrea, şeful Direcţiei economie, dezvoltarea teritoriului şi atragerea investiţiilor Leova, poate fi dedus uşor din însăşi denumirea aşezărilor leovene: Sărata Nouă, Sarăţica Veche, Sărăţica Noua, Sărăteni şi tot aşa. Adică pământurile pe aici sunt suprasaturate cu sare.

În situaţia dată, afirmă specialistul în domeniu, se impune imperios aprovizionarea cu apă potabilă din fluviul Prut, ceea ce am şi realizat noi în ultimii ani, mai precis, în 2007, când, în urma unui studiu riguros de prefezabilitate, am elaborat Schema de aprovizionare cu apă potabilă şi evacuare a apelor reziduale în localităţile raionului Leova.

– Aşadar, dle Ilie Condrea, ce conţine această schemă?

– Este vorba de calcule, de necesităţile fiecărei localităţi, ţinând cont de faptul că reţelele să fie construite astfel, încât să nu facem risipă de apă, adică să fie, în măsura posibilităţilor, o reţea cu ciclu închis, la apeductul magistral urmând a fi conectaţi cât mai mulţi potenţiali consumatori.

– La ce etapă sunteţi cu implementarea schemei?

– Primii paşi deja au fost făcuţi. A fost elaborată documentaţia de proiect a apeductului magistral Leova-Iargara, realizarea căruia urmează a fi desfăşurată în două etape. La priza de apă din Prut vom construi o staţie de pompare modernă, cu utilaj performant, econom. La această staţie, nr. 1, va fi consolidat malul râului, pentru a evita incidentele. Apoi, vom moderniza staţia nr. 2 existentă, care, de asemenea, va fi reutilată, dotată cu utilajul şi echipamentul necesar, sporindu-i astfel şi capacitatea. De asemenea, vom moderniza şi reţelele existente, vom construi un nou rezervor de apă cu o capacitate mai mare. Este preconizat să edificăm şi staţia nr. 3, de unde apa va fi pompată spre staţia nr. 4, amplasată în imediata apropiere a oraşului Iargara, de unde apa din Prut va ajunge la fiecare consumator. Este important de menţionat că aici deja sunt construite rezervoare, există reţelele interne, construite acum câţiva ani. Însă, cu regret, apa pompată din sondele existente nu este de calitate, nu corespunde parametrilor sanitar-igienici în vigoare.

– Dar costul proiectului în cauză este de circa 47 milioane de lei, de unde vor veni banii?

– Vreau să vă spun că, în urma unor negocieri, iniţiate de ceva timp, Ambasada Germaniei în Republica Moldova, prin intermediul Asociaţiei de Cooperare Internaţională (GIZ), este dispusă să finanţeze lucrările la apeductul magistral, cu condiţia că la el să fie branşaţi cât mai mulţi consumatori. Am reacţionat prompt la această propunere, elaborând noi proiecte – spre Hănăsenii Noi, Romanovca şi Filipeni.

Este ceva real şi iată de ce. La Hănăsenii Noi, bunăoară, cu suportul FISM-ului, proiectul este deja elaborat, contribuţia cetăţenilor, de asemenea, a fost acumulată. De aceea, am înaintat un proiect la Fondul Ecologic Naţional pentru a-şi aduce contribuţia la construcţia acestui segment, primăria având în acest sens un suport financiar şi din partea Consiliului raional.

– Care este situaţia reală privind aprovizionarea cu apă potabilă a altor localităţi?

– Sperăm ca până la finele anului curent să finalizăm proiectul apeductului Leova – Sârma – Tochile-Răducani – Tomai – Sărata-Răzeşi, care este unul de mare importanţă. În Sărata Nouă, cu suportul financiar al Băncii Mondiale (circa două milioane de lei), încă în anul trecut au fost construite reţelele interne. Deci lucrările sunt în derulare. De asemenea, şi satul vecin, Cazangic, dispune de reţele interne. Adică, pentru conectarea la apeductul magistral există premise reale. Vom lucra în continuare pentru soluţionarea problemei apei la Cupcui, în alte localităţi, unde autorităţile locale fac eforturi în această direcţie.