You Are Here: Home » Administrația publică » Hâncești » La Hânceşti se investesc milioane pentru restaurarea obiectivelor de patrimoniu istoric

La Hânceşti se investesc milioane pentru restaurarea obiectivelor de patrimoniu istoric

La Hânceşti a fost organizată o amplă prezentare publică a proiectului „Deschiderea traseului turistic Vama Veche – Lăpuşna” prin restaurarea obiectivelor de patrimoniu istoric Conacul Manuc-Bei din oraşul Hânceşti, Locaţia geto-dacică din satul Stolniceni. Şedinţa a fost convocată de Consiliul raional la iniţiativa preşedintelui raionului, Grigore Cobzac, secundat de vicepreşedinţii Anatol Chetrari şi Valeriu Condratiuc.

Şedinţa de prezentare publică a proiectului şi-a ţinut lucrările în sala de şedinţe a Consiliului raional, unde au fost prezenţi în calitate de oaspeţi Tudor Meşină, directorul Agenţiei de Dezvoltare Centru, grupul de savanţi şi specialişti în domeniul pe care îl reprezintă, precum Eugen Bâzgu, arhitect principal la SA “SBI”, Vlad Vornic, director general al Agenţiei Naţionale Arheologie, Ion Ceban, cercetător ştiinţific la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Rodica Ursu-Naniu, doctor în ştiinţe şi conferenţiar universitar, Andrei Coropceanu, lector superior la USM, Ion Ştefăniţă, director general al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Sergiu Ciocanu, şeful Direcţiei Patrimoniul Cultural şi Artei Vizuale de la Ministerul Culturii, Gheorghe Chirilă, primarul de Lăpuşna, Ion Moraru, primarul de Stolniceni, Gheorghe Grigoraş, primarul de Ciuciuleni.

E de menţionat faptul că au fost prezenţi şi distinşi reprezentanţi ai etniei armene în Republica Moldova: Serghei Osipian, preşedintele Comunităţii armeneşti, părintele Mşan Petrosian, ieromonah, parohul Bisericii armeneşti din Chişinău, Venera Gasparian, preşedintele Diasporei armeneşti din Republica Moldova, şi David Davidian, preşedintele Uniunii Asociaţiilor armeneşti din Moldova, precum şi o echipă de specialişti care au participat la elaborarea proiectelor vizând renovarea Complexului „Manuc-Bei”: Nicolae Orheianu, şeful Secţiei construcţii, gospodărire comunală şi drumuri, Ghenadie Poalelungi, şeful Serviciului colaborare transfrontalieră şi promovare a investiţiilor, Tudor Plăcintă, specialist principal în cadrul Direcţiei cultură şi turism, dar şi consilieri raionali, factori decizionali ai serviciilor raionale descentralizate şi desconcentrate, agenţi economici ai societăţii civile, cetăţeni interesaţi de subiectul pus în discuţie.
În deschiderea şedinţei, preşedintele raionului a ţinut să-i felicite pe cei prezenţi în sală şi să le mulţumească pentru înţelegere şi pentru dorinţa de a veni în ajutor punând umărul la urnirea carului care de mulţi ani lâncezeşte în uitare şi nepăsare. Este vorba de conacul Manuc-Bei care, împreună cu edificiile din jurul său, unele dispărute, iar altele păstrate parţial, ocupau o suprafaţă de peste 10 hectare, iar astăzi, înghesuite pe parcursul anilor de noi şi noi case care s-au construit între 1945 şi 1989, se „mulţumeşte” cu puţin mai mult de trei hectare.

În susţinerea acestor constatări, preşedintele raionului a proiectat o secvenţă de film de 5-6 minute cu imagini de la răscrucea secolelor XIX-XX (secvenţă care face parte dintr-un film documentar despre oraşul şi raionul Hânceşti), când Complexul sclipea în toată splendoarea sa prin conacul bogatului negustor armean Manuc-Bei (1769-1817) şi prin edificiile din jurul său proiectate şi construite ulterior de către eminentul arhitect de origine armeano-italiană Alessandro Bernardazzi (1831-1907), imagini care au fost urmate de cele făcute la 21 iulie 1941, după plecarea sovieticilor, care, aplicând politica „pământului pârjolit”, au transformat aproape toate clădirile în ruină.
„Aceste imagini istorice ne vorbesc despre un trecut destul de dramatic pe care noi avem datoria de a-l redresa, de a-i tămădui rănile şi de a-l readuce în toată frumuseţea sa generaţiilor care vor veni după noi, a mai menţionat Grigore Cobzac. Iar cele zece edificii ale Complexului Manuc-Bei (conacul negustorului, biserica armenească, castelul vânătoresc, turnul de pază, casa Emandi, zisă după ultimul mare război şi casa Dolgoruki, havuzul, casa vechilului, clădirea grajdului, turnul casei vechilului şi misterioasele hrube) nu numai că vor fi o pagină vie din trecutul nostru, dar şi un mare complex turistic care, împreună cu alte obiective istorice, cum ar fi cetatea geto-dacă de la Stolniceni şi mănăstirea Hâncu, ar atrage turişti din întreaga lume”.

Proiectul de refacere şi de reparare a Complexului Manuc-Bei, realizat de către Alexandru Simco, şeful firmei de proiectări, este de mai mult de trei milioane de lei, bani alocaţi de către Consiliul Raional Hânceşti, care intenţionează să includă acest proiect în unul transfrontalier: România – Republica Moldova – Bulgaria, în vederea inaugurării unui ansamblu de valorificare a vestigiilor din zona sud-estică a Europei.

Primarul de la Stolniceni, Ion Moraru, şi-a manifestat gratitudinea în faţa iniţiatorilor proiectului care au inclus în acest proiect şi aşezarea geto-dacă de la Stolniceni, care are mai bine de 2500 de ani şi care, pentru a fi finalizate cercetările, necesită mijloace de care primăria nu dispune în prezent.

Rodica Ursu-Naniu de la Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti, doctor în ştiinţe istorice şi conferenţiar universitar, care a lucrat timp de 10 ani alături de regretatul arheolog Tudor Arnăut la săpăturile de la Stolniceni, a adunat un material arheologic foarte bogat şi susţine că, de fapt, incinta getică de la Stolniceni nu este o localitate, ci un cimitir în care s-au găsit peste 20 de tumuli cu câte 20-24 de defuncţi în fiecare, în total peste 400 de morţi, majoritatea având membrele superioare ciuntite fie din cauza unei molime, fie sacrificaţi în virtutea unei religii păgâne, fie căzuţi în bătălie. Rodica Ursu-Naniu cere să fim conştienţi de faptul că ceea ce avem la Stolniceni este un unicat şi e necesar să promovăm această parte a istoriei noastre, urmând zicerea lui Nicolae Iorga că cei care nu-şi cunosc trecutul nu-şi merită nici prezentul.

Arhitectul Eugen Bâzgu a relatat despre cercetările sale în plan comparatist a edificiilor care se aflau în Complexul Manuc-Bei până la distrugerea lor de către militarii sovietici la 21 iulie 1941 şi cele care s-au păstrat până astăzi şi a ajuns la concluzia că va fi cam dificil de restabilit unele dintre edificii, deoarece s-au pierdut proiectele iniţiale, iar imaginile care s-au păstrat prezintă clădirile doar din exterior, interiorul lor rămânând necunoscut. La această constatare a savantului, preotul Mşan Petrosian a declarat că la Erevan se află un mare fond de arhivă, în mare parte parvenit din Moldova, şi acolo e posibil să fie şi acte care ţin de complexul în cauză.

Ceilalţi vorbitori au analizat în amănunt diferite aspecte ale problemei în cauză şi au demonstrat parţialitate şi pasiune, dorinţa de a contribui la soluţionarea ei, iar această soluţionare va costa în jur de peste 23 de milioane de lei. Şi la dobândirea acestora vor contribui, în primul rând, Guvernul şi administraţia locală, mulţi agenţi economici şi comunitatea armeană din Republica Moldova, a spus Venera Gasparian, care are cele mai frumoase impresii despre strămoşul lor şi despre moldoveni.

About The Author

Number of Entries : 1696

Leave a Comment

Scroll to top