You Are Here: Home » Administrația publică » Ştefan Vodă » În Ştefan Vodă, a scăzut esenţial numărul copiilor

În Ştefan Vodă, a scăzut esenţial numărul copiilor

Conform datelor preliminare oferite de Direcţia statistică Ştefan Vodă, populaţia raionului a constituit, la data de 1 ianuarie 2012, circa 69425 de persoane. E pentru prima dată când, după recensământul din octombrie 2004, e reflectată mai pronunţat tendinţa scăderii numărului locuitorilor.

statisticastefanvoda_2350_10

Astfel, în acel recensământ, populaţia se cifra la 70458 de persoane, ca apoi, în pofida proceselor evidente migraţionale de proporţii, să se constate chiar o uşoară creştere de câteva persoane, în anul 2007, sau o scădere neesenţială, de circa 150 de oameni, bunăoară, în anul 2009. Abia acum e prezentat un număr din patru cifre: suntem, oficial, mai puţini decât în anul 2004 cu 1033 de persoane .

Care este sporul natural al populaţiei? În anul 2011, s-au născut 838 de copii, rata la 1000 de locuitori fiind de 11,7. În această perioadă, au decedat 920 de persoane, rata la 1000 de locuitori fiind de 12,8. Avem un spor natural negativ – 82 de persoane. E o scădere naturală evidentă, dar incomparabilă cu „sporul” din anul 2010, când acesta a constituit minus 236 de persoane. În zona de sud a ţării, un spor natural mai scăzut ca la noi în teritoriu e fixat în raioanele Cimişlia, Taraclia şi Basarabeasca.

Mai este o poziţie în statistica demografiei care trezeşte îngrijorare: numărul căsătoriilor şi al divorţurilor. Cupluri noi se formează în fiece an tot mai puţine: doar 419, comparativ cu 460 în anul precedent. Numărul divorţurilor s-a cifrat la 200 sau 2,8 la 1000 de locuitori. Să nu se creadă că suntem campioni la acest capitol. Ne mişcăm în pas cu ţara, iar în zona de sud au fost înregistrate mai puţine divorţuri doar în raioanele Taraclia, Căuşeni şi Leova.

Avem, însă, şi statistica neoficială a demografiei raionului, prezentă în cifrele colectate de instituţia medicilor de familie din Ştefan Vodă. Acestea sunt credibile, deoarece provin din contactul direct al medicului cu pacienţii, când fiecare persoană nu e doar înregistrată, ci e fixată şi starea sănătăţii, şi grupa de vârstă, şi chiar starea socială. Anume în statistica instituţiei medicale găseam fixat şi în anii precedenţi exodul masiv al populaţiei, în număr de circa 500 de persoane anual. Din acest motiv, prezentarea populaţiei raionului, la data de 1 ianuarie 2012, în număr de 67232 cetăţeni – cu circa 2200 mai puţini decât în datele statisticii oficiale, nu trezeşte îndoieli, ci apare ca o consecinţă a unui proces continuu şi nu a unor schimbări radicale negative doar din ultimii doi ani.

In această statistică e fixată şi migraţia internă: cuplurile tinere, de vârstă fertilă, migrează de la sat nu doar spre capitala ţării, ci se mută masiv cu traiul şi în oraşele de nivelul doi, cum ar fi centrele raionale. Fireşte, natalitatea e mult superioară la oraş, comparativ cu localităţile rurale, şi conduce la disproporţii în actuala infrastructură. De fapt, e o tendinţă caracteristică pentru întreaga ţară.

În mulţimea de cifre statistice, provoacă îngrijorare deosebită o poziţie: a scăzut considerabil numărul copiilor (în formularele statistice e nominalizată drept grupa de vârstă de până la 17 ani). Dacă în anul 2010 această categorie număra 17210 copii, apoi în anul 2011 constatăm o scădere de peste 2300 de persoane. E un tablou caracteristic
absolut pentru toate localităţile raionului.

Leonid Ardeleanu

About The Author

Number of Entries : 1696

Leave a Comment

Scroll to top