You Are Here: Home » Social » În sate locuiesc de 4 ori mai multe persoane aflate la limita sărăciei decât în orașe

În sate locuiesc de 4 ori mai multe persoane aflate la limita sărăciei decât în orașe

  Discrepanța dintre spațiul urban și cel rural la nivel de sărăcie absolută este considerabilă – 19% persoane la limita sărăciei la sate vs. 5% la orașe. Cele mai sărace persoane cheltuie cel mai mult pe alimente, servicii comunale, ceea ce îi face vulnerabili la șocuri economice. Pe lângă inegalitățile monetare, cele mai vulnerabile grupuri – femeile, persoanele cu dizabilități, persoanele în etate, tinerii – sunt expuse la inegalități sociale, în domeniile educației, sănătății, accesului la servicii de calitate, participării. 

inegalități, sat, țară, oameni,

Imagine simbol, sursa: undp.org

  Deși venitul mediu disponibil al populației a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și sat s-a acutizat. Astfel, diferența dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015.

  Aceste inegalități sunt amplificate și de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localitățile rurale.  În lipsa unei creșteri economice resimțite de locuitorii satelor, doar remitențele sunt cele care asigură consumul.

  Acestea sunt unele constatări ale Raportului Național de Dezvoltare Umană 2015/2016, lansat pe 14 iunie 2017. Studiul a fost elaborat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS “Viitorul”.

  “Considerăm inegalitățile ca devieri de la media favorabilă, și anume de la rezultatul mediu al dezvoltării umane. În timp ce astfel de devieri se regăsesc în întreaga regiune a Europei și Asiei Centrale, inclusiv în Republica Moldova, există anumite probleme specifice contextului, care necesită soluții generate la nivel național”, a afirmat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Moldova.

  Raportul oferă dovezi concludente privind vulnerabilitatea ridicată a țării la șocurile externe și interne, criza politică, socială și economică, dezastrele naturale legate de schimbările climatice și alte riscuri, precum și capacitatea redusă de rezistenţă şi adaptare. În Republica Moldova, inegalitățile sunt în creștere datorită lipsei locurilor de muncă decente, calității reduse a serviciilor, diviziunii urban-rurale, corupției sistemice și endemice, incluziunii și coeziunii sociale reduse. Reducerea decalajului dintre bogați și săraci, abordarea provocărilor complexe și interdependente și construirea drumului spre prosperitate și egalitate necesită atât o abordare cuprinzătoare și holistică, cât și eforturi comune”, a adăugat Dafina Gercheva.

  Localitățile din sudul țării rămân în continuare cele mai defavorizate la nivel de remunerare financiară, constată autorii studiului. Cele mai mari salarii raportate se înregistrează în Chișinău, urmate de regiunea Nord. Dacă pentru locuitorii capitalei remitențele constituie doar apr. 6% din totalul veniturilor disponibile, atunci pentru cei din Sud – acestea constituie o pătrime, iar pentru cei din Nord – o cincime.

  Cheltuielile medii de consum ale populației în anul 2015 au fost în creștere față de 2014 cu 12,8%. Marea majoritate a resurselor financiare sunt folosite pentru necesarul de consum alimentar, întreținerea locuinței, îmbrăcăminte, transport și comunicații. Doar 0,6% din cheltuieli au fost destinate învățământului, în comparație cu 42,1% folosite pentru achiziționarea produselor alimentare. 

  Femeile continuă să câştige în medie cu 12% mai puţin ca bărbaţii. Cele mai mari decalaje salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate în sectoarele: informații și comunicații (-23%), industrie (-18,3%), artă, recreere și de agrement (-15,1%).

conferință, undp, raport, prezentare

Secvență din cadrul prezentării raportului, Imagine simbol, sursa: hdr.undp.org

  Dezvoltarea umană nu se limitează doar la venituri, ci presupune și acces la servicii de bază. În mediul rural, 8 din 10 fântâni sunt poluate. Doar 43% din locuitorii satelor au acces la apă potabilă, față de 90% dintre cei din mediul urban. Astfel, cele mai sărace pături ale populației cheltuiesc în medie până la 15% din venitul disponibil pentru a-și permite servicii de alimentare cu apă potabilă și canalizare de standard minim, pentru care costurile sunt prea mari.

  Inegalități există și la capitolul accesului la serviciile publice a persoanelor cu dizabilități. Peste 70% dintre instituțiile publice nu sunt echipate cu rampe de acces.

  Raportul recomandă orientarea politicilor și strategiilor spre dezvoltarea clasei de mijloc, pentru că aceasta reflectă o categorie mare de populație, care ar avea acces la servicii de calitate, ceea ce ar contribui la o dezvoltare umană durabilă. Totodată, e nevoie de a spori creșterea capacității de rezistență/adaptare la șocurile externe și dezastrele naturale, care îi afectează pe cei mai vulnerabili și excluși.

  Alte Rapoarte Naționale de Dezvoltare Umană pot fi accesate aici.

sursa:http://www.md.undp.org.

About The Author

Number of Entries : 557

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD

© 2013

Scroll to top