You Are Here: Home » Administrația publică » În cel mult cinci ani, locuitorii raioanelor Leova, Cimişlia şi Basarabeasca vor consuma apă din Prut

În cel mult cinci ani, locuitorii raioanelor Leova, Cimişlia şi Basarabeasca vor consuma apă din Prut

Primul pas în realizarea acestui proiect a fost făcut în mod hotărât şi sigur. Autorităţile administraţiilor publice locale ale raioanelor Cimişlia, Leova şi Basarabeasca, reprezentate de Gheorghe Netedu, vicepreşedinte al raionului Cimişlia, Efrosinia Greţu, preşedinta raionului Leova, Nicolai Chendighelean, preşedintele raionului Basarabeasca, şi Ministerul Mediului din Republica Moldova, reprezentat de ministrul Gheorghe Şalaru, au semnat, miercuri, 6 februarie, un Memorandum de intenţii privind colaborarea în domeniul aprovizionării cu apă potabilă şi apă tehnică pentru irigare.

memorandum_2933_10

„Este pentru prima dată când administraţiile a trei raioane au decis să colaboreze împreună pentru implementarea unui proiect atât de important”, a declarat Gheorghe Netedu, vicepreşedinte al raionului Cimişlia.

Ulterior, urmează să fie elaborat studiul de fezabilitate şi să fie căutaţi investitorii şi finanţatorii. Potrivit calculelor estimative, proiectul va costa în jur de 300 de milioane de lei. Iniţiatorii susţin că cei circa 150.000 de locuitori vor putea bea apă din Prut în cel mult cinci ani. Pentru ca apa să poată fi folosită şi pentru irigare, staţiile de tratare nu vor fi amplasate la Prut, ci la intrarea în localităţi. Astfel, ţăranii îşi vor putea iriga terenurile cu apă netratată. Autorităţile susţin că, fiind un număr de consumatori atât de mare, tarifele vor fi rezonabile, pe măsura posibilităţilor de plată ale populaţiei.

Problema apei va dispărea

Memorandumul vine, aşadar, să pună bazele unui parteneriat strategic durabil între semnatari în vederea implementării, în următorii 4-5 ani, a unui proiect regional de proporţii. Acesta prevede construcţia unei magistrale care va străbate teritoriul acestor trei raioane şi prin care apa din râul Prut va ajunge în casele a circa 150 de mii de locuitori din Zona de Sud, fiind folosită primordial în alimentaţie.

Totodată, proiectul este unul atractiv şi din perspectiva folosirii resurselor acvatice din Prut pentru irigarea terenurilor arabile şi revitalizarea ramurii agricole, Regiunea de Sud fiind una din zonele cele mai secetoase şi mai expuse riscului de eşec în obţinerea unor recolte pe măsura aşteptărilor fermierilor din partea locului. În acelaşi timp, agricultura rămâne ramura principală pe care mizează în cea mai mare măsură băştinaşii şi experţii locali în dezvoltarea economică a localităţilor.

Conform prevederilor memorandumului, părţile vor colabora în vederea realizării unui proiect regional de alimentare cu apă, având drept scop consolidarea instituţională reciprocă în vederea asigurării durabilităţii operaţionale a sistemelor de alimentare cu apă, ce prevede construcţia apeductului Prut-Leova-Basarabeasca, asigurarea creşterii accesului populaţiei din localităţile raioanelor Leova, Cimişlia şi Basarabeasca la apă potabilă de calitate, conform normelor sanitare, îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei operaţionale a serviciilor de alimentare cu apă a consumatorilor din aceste raioane, precum şi crearea condiţiilor de utilizare a apei din râul Prut, netratată, pentru irigarea terenurilor agricole.

Apa trebuie folosită raţional

În ceea ce priveşte sondele de apă, acestea vor fi conservate. „Va fi construită o magistrală de la care se vor branşa la apeduct toate satele din cele trei raioane, proiectul urmând a fi implementat în două etape. Unele localităţi au deja sisteme de apeduct alimentate din sondele de apă. Acestea vor fi conservate şi vor putea fi folosite în caz de nevoie stringenta, drept resurse de apa. Apa nu este o sursă inepuizabilă, aşa cum se considera până nu demult. Din contra, problema apei este una acută în întreaga lume, existând riscul să devină şi mai stringentă în următorii ani. De aceea, ar fi cazul să ne gândim şi la generaţiile viitoare şi să facem rezerve de apă”, a menţionat ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru.

Oficialul a recunoscut că, „spre ruşinea noastră, am ajuns în secolul XXI cu latrine în curte, alături de fântânile din care bem apă. Este o situaţie anormală. Şi, în evoluţia societăţii moldoveneşti, trebuie să recunoaştem cu stupoare că avem restanţe mari faţă de cetăţeanul nostru care, din Evul Mediu încoace, nu a avut parte în mod normal de apeduct şi de sistem de canalizare. Sunt încă destul de multe localităţi unde cetăţenii nu au avut niciodată apă la robinet, sistem de canalizare şi staţii de epurare”, a adăugat ministrul.

În context, Gheorghe Şalaru a criticat practicile din perioada sovietică, pe când „râurile au fost încorsetate în diguri, iar zonele umede au fost transformate în pământuri arabile, care acum sunt salinizate”.

„Este păcat ca locuitorii satelor de pe malul Prutului să se certe de la apă. În unele localităţi, nici măcar animalele nu aveau unde să fie adăpate. La Iargara, de exemplu, localnicii scot apa din fântâni de o calitate proastă, amestecată cu petrol. Sunt nişte probleme care ar fi putut să fie rezolvate cu ani în urmă. Dar, din păcate, acest lucru nu s-a făcut.

În context, Gheorghe Netedu, vicepreşedinte al raionului Cimişlia, a specificat că, având apeduct şi sistem de canalizare, raioanele Cimişlia, Leova şi Basarabeasca vor deveni mai atractive pentru investitori.

Canalizarea, o condiţie sine qua non în procesul de aprovizionare cu apă

În paralel cu proiectul de construcţie a conductei de apă, autorităţile locale vor trebui să construiască sisteme de canalizare şi staţii de epurare. În caz contrar, există o hotărâre a Consiliului de Administrare a Fondului Ecologic, care nu permite furnizarea banilor de către Ministerul Mediului pentru aprovizionarea cu apă, dacă autorităţile publice locale nu demonstrează că există cel puţin contractul de elaborare a desenelor tehnice pentru canalizare şi staţia de epurare.

Pentru buna realizare a proiectului, administraţiile publice locale de nivelul II din raioanele aplicante vor atrage toate autorităţile locale de nivelul I interesate, din zonele lor de dezvoltare, pentru participare; vor încuraja constituirea asociaţiilor consumatorilor de apă pentru întreţinerea şi exploatarea sistemelor locale de alimentare cu apă şi de canalizare; vor fonda un operator regional pentru exploatarea eficientă a apeductului.

About The Author

Number of Entries : 1696

Leave a Comment

Scroll to top