You Are Here: Home » Politic » Firmele-fantomă ţepuiesc statul de miliarde, organele de drept nu găsesc vinovaţii

Firmele-fantomă ţepuiesc statul de miliarde, organele de drept nu găsesc vinovaţii

Cele mai multe firme-fantomă care au activat în anii 2007-2009 îşi aveau conturile la „Investprivatbank”, bancă care în 2010 a falimentat.

firma-fantoma_2453_10

Anual bugetul de stat al R.Moldova este prejudicat cu miliarde de lei ca urmare a schemelor întortocheate operate de reţele criminale ce folosesc drept paravan firme delicvente, aşa numitele firme-fantomă. Schemele de fraudare a bugetului sunt, de cele mai multe ori, cu taxa pe valoare adăugată (TVA), care fie nu este plătită statului din venitul agenţilor economici, fie este returnată din bugetul public în baza unor facturi fictive. Experţii susţin că fraudele cu TVA depăşesc în fiecare an valoarea unui buget de stat al R. Moldova.

Bunăoară, în anul 2008, potrivit datelor oficiale, au fost depistate peste 400 de firme fantomă, care au adus statului un prejudiciu de 3,4 miliarde de lei, prin neplata taxelor şi impozitelor la bugetul public. În 2009 – cele 214 firme-fantomă ajunse în vizorul organelor de control au adus un prejudiciu statului de peste 750 mil. lei. În 2010, bugetul public a fost văduvit de 261,3 de milioane de lei. Curtea de Conturi, care în ultimii ani şi-a intensificat activitatea, a stabilit în urma unui control la Inspectoratul Fiscal că în anul trecut 63 de firme-fantomă, dintre care 48 nu au achitat impozitele obligatorii la bugetul de stat. Bugetul de stat a mai pierdut 10,2 milioane de lei, din cauza faptului că nu au fost încasate dividentele fiscale.

Firme-fantomă protejate de sistem

Acest gen de infracţiuni a înflorit, în special, în anii guvernării comuniste, când cei apropiaţii primelor persoane în stat au făcut bani buni prin scheme frauduloase de evitare a plăţilor la buget. Din cauză că marii afacerişti de pe lângă palat nu trebuiau atinşi, cei de la Fisc şi de la alte structuri abilitate cu verificarea modului în care se returnează TVA închideau ochii. Primele semnale că la noi există o mulţime de firme fantome prin care banii se scurg, ocolind bugetul de stat, în buzunarele unor „băieţi şmecheri”, au apărut în 2009, când chiar şeful statului de atunci, Vladimir Voronin, a pornit război deschis firmelor-fantomă. E adevărat că în spatele acestui război, companiile protejate au continuat să activeze nestingherit.

Un control al Curţii de Conturi efectuat în 2009 la Inspectoratul Fiscal a depistat 25 de companii-fantomă, cele mai multe activând în sectoarele Buiucani şi Centru ale Chişinăului. Domeniile cele mai propice pentru acest gen de companii sunt construcţiile, comerţul şi sfera serviciilor. Deşi, în controlul său CC semnalează foarte multe încălcări, care denotă protejarea de către mai mulţi funcţionari a firmelor delicvente, nici la un an şi nici la doi ani – nu au ajuns să fie trase la răspundere persoanele care au regizat afacerile dubioase şi care au luat partea grea a leului.

Nu au fost atinşi nici funcţionarii care s-au făcut a nu vedea neregulile în activitatea firmelor dubioase. Atât CCCEC, cât şi Procuratura Generală au pornit dosare, dar numărul celor care au ajuns să fie traşi la răspundere este foarte mic. Tatiana Cebotari, fost auditor la Curtea de Conturi, care în 2009 a efectuat controlul la Inspectoratul Fiscal, spune, că numărul real al firmelor delicvente este de peste 3000 în fiecare an şi că schemele depsiate funcţionează şi astăzi, poate că doar cu o mai mică intensitate. Deşi, în prezent lurcrează întro altă structură de stat, Tatiana Cebotari a fost de acord să ne ajute să înţelegem schemele prin care se spală sau se legalizează sume impunătoare de bani, fără ca taxele şi impozitele să ajungă la bugetul public.

„E de datoria inspectorilor fiscali să depisteze la timp firmele ce fraudează bugetul şi acest lucru nu este atât de greu. Primul semnal că anumiţi agenţi economici sunt implicaţi în scheme frauduloase este că ei au vânzări de milioane, dar nu au procurări. De regulă, prima companie din schemă nu are niciun fel de procurări şi dacă urmăreşti toate relaţiile economice pe care le are aceasta, îţi poţi da seama că există o schemă în care rolul fiecărei companii este bine determinat”, precizează fostul auditor al Curţii de Conturi. Tatiana Cebotari este de părere că firmele delicvente, în special cele care scurg milioane de lei, nu ar putea activa dacă nu ar avea „protecţie ” în eşalonul de vârf al puterii şi în organele fiscale.

În 2009, Tiatiana Cebotari şi colegii ei care au controlat legalitatea restituirii TVA, au constatat implicarea unor firme apropiate familiei preşedintelui Voronin, cum ar fi „Moldconstructmarket”, în scheme de fraudare a bugetului de stat. Deşi, acestea figurau în actul de audit, cu încălcări grave, în raportul final al CC nu au mai încăput.

Vânătoarea de fantome

De exemplu, Compania „Moldconstruct Market” SRL, unde se ştie că activa, conform actelor, în calitate de economist-şef, feciorul preşedintelui Oleg Voronin, desfăşura activităţi de anvergură cu firme-fantomă. Astfel, potrivit ofiţerilor de urmărire penală, în perioda 2007-2009, „Moldconstruct Market” SRL a operat mai multe scheme de ocolire a bugetului de stat. În schemele frauduloase au fost implicate societăţile comerciale „Tanjar-Co” SRL, „Gorcomdorn SRL, „Mapgeogrup” SRL, „Standard-product”, SRL „Galinex-Pro”, SRL „Galnic-Prom” şi SRL „Market Sistem Plus”. În mare parte întreprinderile erau specializate în activităţi de construcţii şi proiectare – domeniul în care sunt atestate cele mai frecvente scheme de fraudare a bugetului public. La 20 iulie 2009, CCCEC a deschis un dosar penal pe numele conducătorilor „Moldconstruct Market” pentru infracţiuni prevăzute de art. 42 şi art. 244 alineat 2 litera b Cod Penal – evaziune fiscală soldată cu neachitarea impozitelor în proporţii deosebit de mari săvârşită prin coparticipare. Cauza penală a fost transmisă ulterior procurorilor. Numai că Oleg Voronin nu a ajuns să figureze în acel dosar, din simplul motiv că nu era persoană cu funcţii de răspundere.

Spălarea de bani prin “Investprivatbank”

Un aspect important este că majoritatea firmelor-fantomă care au desfăşurat activităţi de spălare de bani şi evaziune fiscală îşi aveau conturile în banca comercială “Investprivatbank”, care, în 2010, a falimentat, lâsând păgubaşi mii de cetăţeni, care aveau acolo depozite bancare.

Denumirea “Minas-Agro” şi numele fondatorului Mineasean Acop Haceaturean nu ne spun nimic. Nu a produs nimic, nu a livrat nimic şi nu a activat nicio zi pe adresa la care a fost înregistrată. Cu toate acestea, timp de jumătate de an, în 2008, prin conturile acestei firme au trecut bani cât jumătate de buget anual al R. Moldova. Compania îşi ţinea conturile la Banca comercială “Investprivatbank”. Singura îndeletnicire a SRL-ului “Minas Agro” era să acorde firmelor fantomă servicii de încasare la cont a mijloacelor financiare şi de ridicare de la cont sau transferarea de sume mari în conturi din afara ţării. Mai pe scurt, SRL “MinasAgro” a fost folosită cu succes pentru spălare de bani şi evaziune fiscală.

Firme fantomă cu sediul în Ministerul Muncii şi Protecţei Sociale

N-o să credeţi, dar acest SRL misterios a fost înregistrat de către Camera Înregistrării de Stat, la 9 noiembrie 2007, pe adresa … Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, str. Vasile Alexandri 1, în biroul 202, având şi numărul de telefon 269367 (!).Chiar şi aşa, firma a activat nestingherită până şi-a îndeplinit misiunea, evident, nu în biroul Ministerului Muncii.

Atenţie! Dispoziţia de suspendare a conturilor bancare este pusă în aplicare abia pe 29.07.2008. În cele 4 care i-au fost lăsate, cel mai probabil, în mod special la dispoziţie, agentul economic îşi scoate în numerar toţi bani de pe contul “Investprivatbank”. Suma ridicată este destul de frumoasă – 13 milioane 606 mii de lei (!).

Mai mult decât atât. Cineva de la Inspectoratul Fiscal s-a străduit să tragă de timp pentru a ajuta “MinasAgro” să şteargă definitiv urmele.

Milionarii din satele Moldovei

Ostap Bender, nemuritorul erou al nuvelelor lui Ilf şi Petrov, ecscrocul universal, care în renumita comedie “Viţelul de aur” înfiinţase firmele-fantomă sub denumirea de “Roga i copâta” (în traducere “Coarne şi copite”), ar fi invidios pe concetăţenii noştri de azi, care inventează scheme de scurgere de bani pe bandă rulantă. Pentru aceasta lucrează o întreagă “industrie”. Unele firme sunt înregistrate din start pentru a fi utlizate la spălarea şi legalizarea banilor, altele sunt aduse până la statutul de plătitoare de TVA, ca apoi să fie vândute şi utilizate pentru sheme impunătoare. Primele, de regulă, sunt înregistrate, prin diferite tertipuri, pe numele unor persoane care habar nu au pentru ce au semnat în anumite acte în schimbul unor sume de bani. Acestea sunt persoane fără adăpost, naivi din sate sau studenţi.

Cele mai multe firme sunt înregistate pe numele unor persoane din regiunea transnistreană. În unele sate din regiunea transnistreană aproape fiecare al treilea cetăţean este proprietar sau administrator de firmă. Pe hărtie, desigur. Ion Vieru este din oraşul Grigoriopol. Acum doi ani se pornise la Chişinău în căutare de lucru, pentru că n-o scotea în capăt cu sărăcia. A fost la o firmă care propunea de lucru peste hotare. I s-a spus ce documente îi trebuiesc şi cât trebuie să aducă. Când s-a pornit spre casă, amărât că trebuie să-şi facă paşaport pentru străinătate, s-au apropiat 2 bărbaţi de el şi i-au spus că îl pot ajuta la perfectarea documentelor. Ion nu ştia că persoanele din stănga Nistrului au facilităţi la perfectarea actelor de identitate şi că ar fi putut şi singur să-şi facă paşaport. A acceptat ajutorul şi, cu adevărat, în 3 zile, s-a văzut cu actele în mână, fără să plătească ceva. Ba i s-au mai dat nişte bani, pentru că a semnat mai multe acte. Ulterior a reuşit să plece la muncă în Rusia.

După un an a fost chemat la Inspectoratul Fiscal, apoi a ajuns şi la CCCEC. Acolo a aflat că este manager la tocmai 3 firme, care, timp de un an, ar fi învârtit câteva milioane de lei. “Când am mers la poliţie am înţeles că e ceva ilegal, atunci însă nu m-am gândit la asta, oamenii care m-au ajutat erau în costume, aratau bine, au venit cu un automobil luxos. Eu aveam nevoie de bani şi m-am bucurat de o aşa propunere. Doar nu trebuia să fac mare lucru, să semnez nişte documente. În ziua aceea le-am cumpărat copiilor fructe şi dulciuri. După asta mi-am găsit de lucru”, povesteşte Ion.

Cornelia Cozonac, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Investigaţia a fost realizată cu suportul Asociaţiei Jurnaliştilor de Investigaţie din Danemarca în cadrul Programului SCOOP

About The Author

Number of Entries : 1696

Leave a Comment

Scroll to top