You Are Here: Home » Social » Moldova + » Fără loc de muncă și cu gând de ducă

Fără loc de muncă și cu gând de ducă

  Statisticile arată că peste 800 de mii de cetățeni moldoveni sunt stabiliți peste hotare, un număr în continuă creștere. În căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite și a unui mediu mai prielnic pentru trai și dezvoltare, emigrează mai ales tinerii, în special de la sate, unde, spun ei, nu au perspective. Comuna Hârtop din raionul Cimișlia nu este o excepție.

  În autobuzul de rută care mă ducea spre Hârtop, am întâlnit-o pe Ionela Pleșca, o tânără de vreo 18 ani, care mi-a spus că lucrează în orașul Cimișlia, iar la sfârșit de săptămână intenționează să plece la muncă în Italia.

  „După ce am absolvit gimnaziul, n-am avut posibilitatea să merg la liceu sau la o școală profesională. Am început să-mi caut un loc de muncă, deoarece mama nu putea să mă ajute cu banii. Încerc să mă descurc de una singură pentru a-mi acoperi cheltuielile. Mi-am găsit un loc de muncă la Cimișlia și fac zilnic naveta. Circul încă de pe vremea când învățam la Școala de Arte din oraș, nu este ceva nou pentru mine. Mai periculoasă este deplasarea în timpul iernii, când trebuie să merg câțiva kilometri de una singură, dar m-am obișnuit deja”, mi se destăinui Ionela.

tânără migrantă, italia, hârtop,

Ionela Pleșca, tânăra care a plecat în Italia. Sursa: Arhiva Personală/Ionela Pleșca

  Tânăra a încercat să-și găsească de lucru și la Chișinău, însă cheltuielile pentru chirie și servicii comunale sunt prea mari pentru a se putea întreține doar din salariu. Acum e fericită că și-a găsit un loc de muncă în Italia. Mi-a spus că va rămâne acolo dacă totul va fi bine. Ionela este optimistă și încrezătoare, mai ales că a vizitat anul trecut Italia și a învățat câte ceva din limba și cultura acestei țări.

„Satul e pustiu. Au rămas doar bătrânii”

  Pe Ghenadie Luca l-am întâlnit în timp ce se îndrepta spre casă, după ce a muncit cu ziua la un consătean. Cu mâinile bătătorite, cu fața arsă de soare și plină de griji, acesta mi-a povestit cum se descurcă fără un serviciu stabil.

 

  „Nu am loc de muncă în sat. Avem o grădină pe lângă casă și asta ne este salvarea. Mă mai ajută din când în când surorile, mai fac câte 120 de lei dacă găsesc să lucrez la cineva cu ziua. Înainte era mai bine, toți aveau de lucru în sat, dar acum satul este pustiu, au rămas doar bătrânii. Este foarte greu, chiar și pentru cei care lucrează la liderii agricoli. Se muncește din greu pe câmp, iar salariile sunt foarte mici. Decât să muncești degeaba, mai bine stai degeaba. Am încercat să cresc vaci, dar am renunțat. Nu ai de unde aduna nutrețuri și cerale pentru iarnă, deoarece lucrările agricole costă scump, iar laptele și carnea nu aduc venit”, se tângui Ghenadie.

  Mulți dintre puținii oameni care au rămas în sat își petrec zilele pe la baruri, a continuat bărbatul. E conștient că nici copiii lui nu au viitor în sat. „Am o fată în clasa a 7-a, sper că voi reuși să adun ceva bani și să-i fac actele. Poate va reuși să plece peste hotare și să-și facă un viitor”, a spus cu tristețe Ghenadie Luca.

Alcoolul, refugiul celor fără lucru

  Stâlpii din sat abundă în anunțuri cu oferte de muncă peste hotare, iar pe strada principală mai pot fi văzuți niște copii care sunt în grija bătrânilor. Ultimii își urmăresc cu atenție nepoții și se mai alină cu o urare de „bună ziua” din partea vreunui trecător.

  Veronica este vânzătoare la un magazin din sat. După ce a fost doi ani în străinătate, lucrează de mai mulți ani în satul de baștină. „Am fost și eu peste hotare, banii acumulați ne-au ajutat foarte mult, mai ales că erau copiii studenți. Poate că aș mai pleca, dar, la 50 de ani, nu mai are nimeni de nevoie de tine acolo. Copiii au plecat și ei, au creat familii în Marea Britanie și nu mai au de gând să se întoarcă acasă”, spune resemnată femeia.

Ialpug, Cimișlia.

Anunțuri de angajare peste hotare, pe străzile comunei. Foto: Gazeta de Sud.

  Veronica le știe pe toate, căci la magazin oamenii nu vin doar să cumpere ceva, ci să mai afle ce s-a întâmplat în sat, să pună țara la cale… Cunoaște toată lumea din sat – cine e bolnav, cine și ce mănâncă la masă, cine e gospodar sau cine e certat cu munca. ,,La țară este mereu de lucru, ori în grădină, ori pe deal. Doar așa poți să nu mori de foame. Însă mulți dintre cei care nu au un loc de muncă își găsesc alinarea în alcool. Sunt oameni care vin și cumpără pe datorie alimente. Știu că este interzis, dar cum să nu-i dai omului când cere o pâine?”, se întreabă femeia. Că băutura a devenit o problemă la Hârtop, ca și în alte localități, o confirmă statisticile polițienești. Contactat telefonic, polițistul de post sector al comunei, Nicolae Leancă, a menționat că cele mai multe infracțiuni și încălcări ale ordinii publice sunt comise de către persoane care consumă abuziv alcool.

„Îmbătrânesc satele, îmbătrânește și Moldova”

  Un alt tânăr pe care l-am întâlnit pe străzile comunei este Eugen Guzun. După ce a muncit șase ani în Rusia, a revenit acasă pentru câteva săptămâni și intenționează să plece la muncă în Italia.

tânăr, șomer, șomaj, migrant, muncitor, sat, ,

Eugen Guzun, tânărul care a revenit din Rusia. Foto: Gazeta de Sud.

  „Nu avem posibilitatea să ne descurcăm de sine stătător în sat și, în general, în țară. Nu sunt locuri de muncă, lumea vine de peste hotare, stă oleacă pe lângă casă și pleacă din nou. Satele sunt pustii, guvernarea nu creează locuri de muncă bine plătite, este și normal că tinerii iau calea pribegiei. Îmbătrânesc satele, îmbătrânește și Moldova. Sunt munci sezoniere în agricultură, dar cu 150 de lei pe zi nu faci mare treabă, mai mult te distrugi”, spune tânărul. Speră să câștige bani peste hotare și peste o vreme să revină acasă, să-și deschidă o afacere din care să poată trăi. Se teme însă de corupția și birocrația din Republica Moldova. „Pentru a motiva tinerii să rămână în țară, trebuie atrași investitorii străini, ceea ce nu se observă la noi. Un salariu minim care te-ar face să rămâi acasă ar fi de vreo 10.000 de lei, dar nu știu când va fi aceasta”, adăugă Eugen.

E mai rentabil să fii șomer

  Faptul că tinerii nu au unde lucra acasă ni l-a confirmat și Anastasia Sârbu, directoarea filialei teritoriale din Cimișlia a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Potrivit specialistei, în primele patru luni ale acestui an s-a înregistrat o scădere a ratei angajărilor în câmpul muncii, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Mulți sunt conștienți de faptul că, obținând statutul de șomer, vor primi lunar susținere financiară din partea statului.

  „Din numărul total de 3000 de persoane care se adresează anual pentru a obține statutul de șomer, doar 700-800 întrunesc toate condițiile. Foarte mulți tineri încă nu cunosc despre serviciile noastre (circa 60-70%), deși mergem foarte des în sate și la instituțiile de învățământ. Un beneficiu pentru persoanele care se adresează la agenție și fac cursuri de instruire este faptul că agenția este obligată să le angajeze în câmpul muncii. De multe ori vin grupuri de tineri care doresc să facă cursuri de frizer (spre exemplu) însă, după ce analizăm împreună cerințele și ofertele pieței, unii se răzgândesc. Cu părere de rău, pe tineri îi interesează mai mult salariul decât însăși profesia, iar serviciul public le oferă, deocamdată, cele mai mici lefuri de pe piață. Un factor specific pieței locale este faptul că numărul persoanelor în căutarea unui loc de muncă este mult mai mic decât numărul locurilor vacante. Aceasta se datorează și faptului că am făcut regulă în ceea ce privește acordarea ajutorului social pentru persoanele care obțin statutul de șomer”, menționează șefa AOFM Cimișlia.

  Un impediment la obținerea statutului de șomer de către o persoană din mediul rural poate fi faptul că deține teren agricol sau are o gospodărie țărănească înregistrată, chiar dacă nu lucrează pământul sau îl dă în arendă. Totuși, dacă are contract de arendă și îl prezintă la agenție, poate obține statutul de șomer.

loc de muncă,șomer, angajare, câmpul muncii

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, o oportunitate de angajare. Foto: Gazeta de Sud.

  Anastasia Sârbu a mai spus că persoanele cu statut de șomer pot activa în domeniul lucrărilor publice. Agenția finanțează 60% din salariul de 2500 de lei, iar restul banilor sunt alocați de primăria din localitate.

 Șefa AOFM Cimișlia a menționat, de asemenea, că se întâmplă ca reprezentanții agenției să meargă să-i roage pe agenții economici care au luat la lucru șomeri să le compenseze acestora cheltuielile de drum sau să le majoreze salariile. Se întâmplă în cazul persoanelor din sate care au fost angajați la oraș, deoarece la oraș nu s-au găsit doritori pentru acele posturi vacante.

   „Discutăm cu agenții economici cât de important este, în general, faptul de a le oferi salarii decente angajaților, deoarece peste câțiva ani s-ar putea pomeni în situația că nu vor avea pe cine angaja. Analizând evoluția din ultimii ani, mă tem să-mi închipui care va fi situația peste zece ani în țară”, a adăugat Anastasia Sârbu.

  Potrivit șefei filialei Cimișlia a ANOFM, numărul de tineri care nu lucrează este relativ mare în raion, iar una din cauze ar fi banii trimiși de părinții care muncesc peste hotare. Conform statisticilor, un tânăr care nu a muncit până la vârsta de 30 de ani, ulterior se va încadra mult mai dificil în câmpul muncii, deoarece nu are această deprindere, a mai afirmat Anastasia Sârbu.

grafic, locuri de muncă, tineri,șomaj,CImișlia

Analiza pieței muncii din raionul Cimișlia în perioada anilor 2011-2016.

  În anul 2016, prin AOFM Cimișlia și-au găsit de lucru 383 de șomeri. La data de 15 mai 2017, ANOFM raporta 171 de locuri de muncă disponibile în raionul Cimișlia, 85 de locuri pentru funcționari publici, 22 de locuri în domeniul construcției, 55 în domeniul comerțului, 7 posturi disponibile la judecătoria Cimișlia etc.  moldova+, șomaj, locuri de muncă, tineri,

Daniel Aramă

About The Author

Number of Entries : 502

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD

© 2013

Scroll to top