You Are Here: Home » Politic » Două zile pline de românism sau frăţia desfiinţează hotarul de la Prut

Două zile pline de românism sau frăţia desfiinţează hotarul de la Prut

Peste 400 de reprezentanţi au autorităţilor publice locale de nivelurile unu şi doi din Republica Moldova s-au aflat, timp de două zile la sfârşitul săptămânii precedente, la Bucureşti şi la Ploieşti, unde au participat la o serie de manifestări consacrate stabilirii unor profunde relaţii de colaborare cu omologii lor din România.

Prezidiumul Conferinţei Reprezentanţilor Comunităţilor Locale din România şi Republica Moldova

Prezidiumul Conferinţei Reprezentanţilor Comunităţilor Locale din România şi Republica Moldova

Spaţioasa sală „C. A. Rosetti” din incinta Camerei Deputaţilor a României a fost, duminica trecută, gazda unui eveniment internaţional de o importanţă istorică deosebită pentru destinul de mai departe al Republicii Moldova: aici a avut loc, în premieră absolută, Conferinţa Reprezentanţilor Comunităţilor Locale de pe ambele maluri ale râului Prut, ea purtând genericul „Fraţii în veci vor fi fraţi”.

Manifestarea a fost organizată de către Platforma Unionistă „Acţiunea 2012”, grupul interparlamentar „Prietenii Unirii” de la Bucureşti, Institutul pentru Cultură şi Drepturi Europene din Republica Moldova şi Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” din cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe şi s-a bucurat de o prezenţă a circa 1000 de persoane.

În debutul întrunirii, numeroasa asistenţă a primit binecuvântarea Preasfinţitului Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, după care au fost intonate Imnurile de Stat ale României şi Republicii Moldova.

Tonul discuţiilor a fost dat de către Răzvan Sava, primarul municipiului Bucureşti, care a trasat o serie de sarcini în vederea apropierii celor două maluri ale Prutului.

Edilul-șef al Bucureștiului a fost completat de către Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, discursul căruia a fost însoţit, în repetate rânduri, de aplauzele participanţilor la conferinţă. „Lucrurile vor merge ireversibil spre integrarea europeană, a declarat Chirtoacă, indiferent ce va fi la nivelul Guvernului Republicii Moldova. Că vor fi alianţe, că nu vor fi alianţe, indiferent ce va fi acolo, populaţia, la nivel local, va avea încredere în cuvântul spus de primar, dacă în fiecare an, în următorii trei ani, se va reuşi finanţarea, din partea României, a dezvoltării infrastructurii din localităţile noastre, căci anume aceasta este calea corectă”.

Augustin Mitu, vicepreşedinte al Senatului României, şi Ludovic Orban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, au menţionat că autorităţile centrale de la Bucureşti au făcut până acum prea puţin pentru unirea celor două state româneşti. În acest scop, este necesară construirea unor durabile punţi administrative, economice, sociale, spirituale.

George Simion: „Astăzi punem o cărămidă la construcţia unui viitor comun”

Primarii Vasilică Diaconu (în dreapta) din comuna românească Măgurele şi Victor Stână din satul moldovenesc Gura Galbenei povestesc despre experienţa acumulată de cele două localităţi înfrăţite

Primarii Vasilică Diaconu (în dreapta) din comuna românească Măgurele şi Victor Stână din satul moldovenesc Gura Galbenei povestesc despre experienţa acumulată de cele două localităţi înfrăţite

Mesajul organizatorilor Conferinţei Reprezentanţilor Comunităţilor Locale din România şi Republica Moldova a fost expus de George Simion, preşedintele Platformei Unioniste „Acţiunea 2012”: „Astăzi punem o cărămidă la construcţia unui viitor comun al cetăţenilor de pe cele două maluri ale Prutului. Şi o aşezăm pe cea mai importantă – aceea a reprezentativităţii locale, a comunităţilor care reprezintă de fapt şi de drept oamenii. Este de datoria noastră să contribuim la repararea nedreptăţilor istorice care persistă de mai bine de 75 de ani. Această luptă trebuie accelerată şi dusă cu toate puterile acum, deoarece evenimentele internaţionale se derulează cu viteză, iar noi avem obligaţia morală şi testamentară, scrisă uneori cu sânge de înaintaşii noştri, să fim împreună”. Apelul final al acestuia, „Haideţi să facem Unirea României Mari!”, s-a contopit în ovaţiile sălii.

Dezbaterile au fost continuate de către primarul oraşului Cimişlia din Republica Moldova, Gheorghe Răileanu, care a comparat tendinţa românilor de a se uni cu dorinţa păsărilor spre migrare, accentuând că procesul unirii este unul ireversibil şi el va fi făcut de cetăţeni. „Să nu ratăm această şansă istorică, a spus Răileanu, căci crizele limpezesc minţile oamenilor, apar noi posibilităţi de mişcare înainte”.

Printre vorbitori s-au numărat şi alţi primari: Victor Moraru din oraşul Amara, România; Valentina Casian din oraşul Străşeni, Republica Moldova; Mariana Gâju din comuna românească Cumpăna; Victor Stână din satul moldovenesc Gura Galbenei, raionul Cimişlia; Vasilică Diaconu din comuna Măgurele, judeţul Prahova. Ultimii doi edili au ieşit la microfon împreună, pentru a face o prezentare a colaborării de succes a localităţilor înfrăţite între ele. Iată ce a declarat, bunăoară, Victor Stână: „Deja avem în plan ca, în viitorul apropiat, cei mai buni elevi, cei mai buni olimpici din localitatea mea, Gura Galbenei, să facem o deplasare în comuna Măgurele. Şi tot aşa, pas cu pas, vom merge în continuare şi în domeniul cultural şi cel sportiv şi zic că vom reuşi dacă vom dori”.

Cu propuneri şi sugestii pe marginea temei discutate au venit şi parlamentarii europeni Norica Nicolai şi Cătălin Ivan, copreşedintele grupului parlamentar „Prietenii Unirii”, Ovidiu Raeţchi, membrul aceluiaşi grup, Cătălin Rădulescu, reprezentantul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Vlad Cubreacov. De asemenea, a fost adus la cunoştinţa publică mesajul de salut al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova cu ocazia desfăşurării acestui eveniment.

Cu multă căldură a fost întâmpinat de către cei prezenţi Mircea Druc, ex-premierul Republicii Moldova, după discursul căruia lumea s-a ridicat în picioare şi a scandat, minute bune, sloganul „Unire!”.

Participanţii la conferinţă au votat în unanimitate o declaraţie-apel, prin care au salutat iniţiativa Guvernului României de completare a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006, în sensul că autorităţile administraţiei publice locale din România pot încheia acorduri de înfrăţire/cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale din Republica Moldova pentru realizarea şi finanţarea unor obiective de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale din ţara noastră, programe comune culturale, sportive, de tineret şi educaţionale, stagii de pregătire profesională şi a altor acţiuni care contribuie la dezvoltarea relaţiilor de prietenie.

De asemenea, Guvernului României i-a fost solicitată eliminarea din legislaţie a oricărei bariere birocratice în ceea ce priveşte materializarea acordurilor de cooperare/asociere dintre unităţile administrativ-teritoriale din România şi cele din Republica Moldova.

După încheierea şedinţei în plen, s-au desfăşurat cinci ateliere de lucru, în cadrul cărora primarii de pe ambele maluri ale Prutului au semnat declaraţii de intenţie pentru demararea procedurii de înfrăţire.

Semnarea propriu-zisă a acordurilor de înfrăţire şi parteneriat se va produce în cadrul unei noi întâlniri, preconizată pentru luna iulie anul curent, adică după încheierea alegerilor locale din România.

Exemple demne de urmat

În ajunul conferinței, numeroasa delegaţie din Republica Moldova, din care au făcut parte primari, dar şi preşedinţi de raioane, consilieri raionali, angajaţi ai structurilor de stat de nivelul doi, a fost găzduită de judeţul Prahova, cel mai activ din România la capitolul „Înfrăţiri”. E destul să spunem că acest judeţ are încheiate acorduri de colaborare cu cinci raioane din ţara noastră: Basarabeasca, Cimişlia, Hânceşti, Leova şi Călăraşi; că peste 20 de primării prahovene cooperează cu localităţi din raioanele menţionate mai sus, dar şi din alte raioane ale Republicii Moldova – Ialoveni, Sângerei, Taraclia.

„Hora Unirii” dansată pe pasajul suprateran giratoriu de lângă Ploieşti

„Hora Unirii” dansată pe pasajul suprateran giratoriu de lângă Ploieşti

Oaspeţii au fost întâmpinaţi de o mulţime de oameni cu simboluri statale şi muzică de fanfară într-un loc oarecum neobişnuit – pe un pasaj superior de tip giraţie pe drumul judeţean DJ102, peste drumul naţional DN1B, care asigură facilitarea legăturii între ele prin bretele de acces.

Potrivit lui Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, pasajul suprateran giratoriu este un obiectiv de unicat pe întregul continent, fiind construit cu susţinere financiară din fonduri europene şi valorând circa 64 de milioane de lei româneşti. Implementarea acestui proiect, ajuns în faza finală, va permite devierea şi separarea fluxurilor de trafic, sporind accesibilitatea către şi dinspre localităţile aflate în zona de nord a Polului de Creştere Ploieşti-Prahova.

În continuare, reprezentanţii administraţiilor publice locale de nivelurile unu şi doi din stânga Prutului s-au deplasat la Centrul de Afaceri Multifuncţional „Lumina Verde”, unde au vizitat expoziţia „Cultura Prahovei Milenare”. Tot acolo, ei au asistat la cinci seminare, unde au luat cunoştinţă de experienţa acumulată în acest judeţ privind crearea parcurilor industriale, dezvoltarea energiei regenerabile, extragerea de petrol şi gaze etc.

Spre sfârşitul zilei de sâmbătă, 9 aprilie, moldovenii au avut o excursie la Complexul Memorial „Constantin Stere” de la marginea Ploieştilor, unde a fost organizat un miting de comemorare a celor care au înfăptuit Marea Unire a Basarabiei cu Patria–Mamă la 27 martie 1918, s-au depus flori la busturile înaintaşilor noştri de pe aleea din preajmă.

About The Author

Number of Entries : 586

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD




Scroll to top