violență domestică, linia fierbinte

Despre violența în familie, fără teamă și idei preconcepute

  Deşi violenţa este un fenomen pe care îl întâlnim aproape peste tot: în stradă, la televizor, în ziare şi de cele mai multe ori în familii. Din păcate, deseori violența este o problemă tabu, despre care toată lumea se ferește să discute deschis.

  Povestea Tatianei (numele a fost modificat din motive de confidenţialitate) am aflat-o de la o prietenă de a sa, care, de asemenea, a dorit să-şi păstreze anonimatul.violență domestică, linia fierbinte

  „Am cunoscut-o la piaţă, venea în fiecare zi cu legume de acasă. Ceea ce mi-a atras atenţia era că chipul Tatianei trăda suferinţă. Mereu cumpăram câte ceva de la ea şi în una din zile am întrebat-o de ce e mereu aşa abătută. Deşi a ezitat la început, totuşi mi-a spus prin ce trece.
   Mi-a povestit că e nevoită să vină în fiecare zi la piaţă pentru că are de crescut un copil. De asemenea, mi-a spus că soţul ei e violent, atât din punct de vedere fizic, cât şi psihologic. Nu îi permitea nici măcar să discute cu cineva, deseori îi distrugea legumele alese cu grijă din grădină, doar ca să nu mai poată ieşi cu ele la piaţă şi acolo să discute cu cineva.
   Conflictele în familia Tatianei se iscau şi din cauza soacrei sale, care mereu avea ceva de spus, împotriva ei. „Dacă nu am fi trăit cu soacră-mea, eu şi soţul meu ne-am înţelege mai bine”, spunea Tatiana.

De ce nu pleacă de lângă soțul violent?

  Pentru că soţul ei o ameninţă că oricum o să o găsească şi o să o omoare. Ulterior, s-a gândit să plece în vreo localitate mai îndepărtată, singură, fără copil, gândindu-se că soţul nu va îndrăzni să îi facă vreun rău copilului, dar a renunţat la această idee, pentru că ulterior situaţia părea să se îmbunătăţească în familia sa.

  „Am învăţat să îl accept aşa cum este, de dragul copilului pe care îl avem împreună. Atunci când consumă alcool, eu mă străduiesc nici să nu apar în faţa lui, evitând astfel conflictele de orice gen”, s-a destăinuit Tatiana.

  Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), la fel ca Tatiana sunt multe femei. Mai exact, 6 din 10 (63,4%) femei din Republica Moldova sunt supuse violenţei în familie, iar 5,9% dintre acestea – în afara familiei. Datele aceluiași studiu BNS reflectă că cel mai frecvent victime ale acestui fenomen sunt femeile din mediul rural (68,2%), rata prevalenţei violenţei pe parcursul vieţii asupra acestora fiind mai ridicată cu 10.8 puncte procentuale față de cea a femeilor din mediul urban (57,4%). De asemenea, prevalența cazurilor de violență pe parcursul ultimelor 12 luni asupra femeilor rurale (33,1%) este de circa 1,8 ori mai ridicată față de cea a femeilor urbane (18,8%).

  În raionul Cahul, potrivit datelor oferite de IP Cahul, în 2017 au fost depuse 42 de plângeri, dintre care 15 au venit din oraş, iar 27 din mediul rural.

  Victimele violenţei în familie din raionul Cahul pot primi consultanţă juridică în cadrul Reprezentanţei Centrului pentru Drepturile Omului din municipiul Cahul. Mai multe detalii ne-a oferit Maxim Cioroi, consultant superior.

  „Scopul nostru este de a preveni încălcarea drepturilor omului, pentru că o persoană care-şi cunoaşte drepturile este o persoană protejată. Dacă în localităţile urbane oamenii sunt mai informaţi din punct de vedere juridic, în localităţile rurale, situaţia e un pic mai delicată”, spune Maxim Cioroi.

  Potrivit lui, una din principalele motive ale violenţei în familie este sindromul de „turmă”, gen „aşa face vecinul, aşa fac si eu” şi consumul frecvent de alcool.

  Maxim Cioroi s-a referit şi la mecanismele de protecţie a victimei violenţei în familie. Una din ele este ordinul de restricţie de urgenţă, care este o măsură de protecţie provizorie, aplicată de poliţie, prin care are loc înlăturarea imediată a agresorului din locuinţa familiei şi stabilirea unor interdicţii prevăzute de lege. Acest ordin de restricţie se eliberează pentru o perioadă de până la 10 zile.

  Ordonanţa de protecţie este un alt act legal prin care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie a victimei. Aceasta este emisă în 24 de ore de la primirea cererii de către instanţa de judecată. Această măsură se aplică pe un termen de până la trei luni, dar poate fi revocată şi poate fi prelungită, în cazul unei cereri repetate sau al nerespectării condiţiilor prevăzute în ordonanţa de protecţie.

  Aşadar, violenţa în familie nu este o problemă privată, ci constituie o infracţiune şi este pedepsită prin lege. În funcţie de gravitatea acţiunilor violente, gradul de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, conform Codului penal, art. 201, acţiunile de violenţă în familie sunt pasibile de pedepse cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 până la 240 de ore sau închisoare de până la 12 ani.

Moldova + Violența Domestică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *