You Are Here: Home » Administrația publică » Deşi majoritatea absolută a populaţiei e îngrijorată de nivelul înalt al corupţiei, ar admite să îşi rezolve problemele pe căi neoficiale

Deşi majoritatea absolută a populaţiei e îngrijorată de nivelul înalt al corupţiei, ar admite să îşi rezolve problemele pe căi neoficiale

Pe 30 noiembrie 2015 a fost prezentat studiul sociologic care măsoară percepţia cetăţenilor asupra corupţiei şi a sectoarelor vulnerabile la venituri şi proprietăţi nejustificate, conflicte de interese şi incompatibilităţi. Astfel, majoritatea absolută a populaţiei (96,7%) apreciază nivelul corupţiei în ţară ca fiind înalt, indiferent de categoria de vârstă, nivelul de educaţie sau mediul de reşedinţă. 5stire

Lăcomia funcţionarilor este menţionată de 15,5% din respondenţi ca factor care determină corupţia. O altă cauză este controlul exercitat asupra instituţiilor publice (13,9%), ceea ce presupune politizarea instituţiilor de ocrotire a normelor de drept şi a celor de reglementare.

Pe de altă parte, 62% din subiecţii investigaţi ar admite să-şi rezolve problemele pe căi neoficiale prin acțiuni de corupere, dintre aceştia 21,1% fiind dispuşi să ofere funcţionarului public o recompensă sau vreun serviciu dacă problema lor nu s-ar fi putut rezolva altfel.

Întrebaţi fiind cât de bine cunosc instituţiile care se ocupă de combaterea corupţiei, 92,7% din respondenţi au identificat Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Acesta e urmat de Procuratură (66,6%), Comisia Naţională de Integritate – CNI (64,1%) şi Ministerul Afacerilor Interne (60,3%). Aproape o treime din persoanele intervievate – 30% – consideră CNA ca fiind eficient în activitatea sa. CNI, la rândul său, este creditat cu 19,1%.

„Corupția sistemică distruge democrația, subminează funcționalitatea instituțiilor statului, erodează statul de drept și credibilitatea generală în sistemul politic. În cele din urmă, aceasta înseamnă mai puține investiții pentru o dezvoltare durabilă a țării și mai puține șanse pentru oameni, în special cei săraci, de a beneficia de reforme și servicii publice mai bune. După cum sugerează raportul, rădăcinile corupției sunt larg răspândite nu numai în sectorul public, dar de asemenea sunt alimentate de slaba conștientizare a populației și disponibilitatea acesteia să ofere mită.”, afirmă Dafina Gercheva, coordonatoarea rezidentă ONU şi reprezentanta permanentă PNUD.

„ Contăm, în același timp, pe voința fermă a clasei politice de la Chișinău de a promova schimbarea și sperăm că, în perioada următoare, va putea fi aprobat pachetul de legi în domeniul integrității și incompatibilităților, elaborat cu sprijinul acestui proiect finanțat de Guvernul României”,  menţionează Adrian Bîrlă, prim colaborator al Ambasadei României în Republica Moldova.

Referitor la conflictul de interese, fiecare al patrulea participant la sondaj (18,8%) susţine că acestea se admit cel mai des la angajarea personalului în instituţiile de stat. 40,1% din totalul persoanelor intervievate consideră că Comisia Naţională de Integritate are un anumit impact pe dimensiunea conflictului de interese şi îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor legale.

Domeniul incompatibilităţilor este unul mai puţin cunoscut şi înţeles de populaţie. Totuşi, aproape jumătate din respondenţi ar putea oferi exemple de persoane care deţin simultan mai multe funcţii publice.

Raportul compilează şi o serie de recomandări formulate de 4 experţi intervievaţi. Printre acestea, menţionăm aplicarea unui criterii noi de numire şi angajare în funcţiile publice, evaluarea obiectivă a performanţelor funcţionarilor, desfăşurarea campaniilor de sensibilizare.

Studiul a fost elaborat în perioada august-noiembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1500 de respondenţi.

About The Author

Number of Entries : 1696

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD




Scroll to top