You Are Here: Home » Administrația publică » Cimişlia » Deportările staliniste – drama unui neam

Deportările staliniste – drama unui neam

  Împlinirea a 76 de ani de la primul val de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord a fost comemorată de mai mulți cimișlieni, care s-au adunat la monumentul victimelor deportării staliniste din centrul orașului. 

  Peste 25.000 de persoane au fost duse în cele mai îndepărtate regiuni ale fostei Uniuni Sovietice, fiind considerate drept o amenințare pentru puterea sovietică. 

Monumentul „Pasărea Durerii”, înălțat în memoria victimelor deportărilor

Monumentul „Pasărea Durerii”, înălțat în memoria victimelor deportărilor

  Pentru a-i comemora pe cei peste 330 de locuitori ai raionului Cimișlia care au fost deportați, mai mulți cetățeni, dar și supraviețuitori ai deportărilor, au venit să le aducă un omagiu celor care au fost trimiși în ținuturile pustii ale Siberiei și Kazahstanului, în anul 1941. 

   Potrivit lui Mihai Tărăcilă, locuitor al orașului Cimișlia, au fost deportate persoanele cele mai înțelepte ale societății, profesori, preoți, foști primari, țărani gospodari.

  „Acest monument este și în memoria bunelului meu, Platon Aramă, care a fost un gospodar muncitor, pentru că avea de hrănit șapte guri în casă. A stat 10 ani în Siberia, pentru că a făcut armata pe timpul României Mari. Studiindu-i dosarul, am aflat că a fost turnat de niște vecini de pe aceeași stradă. Nu s-a luat în considerare nici faptul că doi feciori de-ai lui au luptat în armata sovietică, unul ajungând până la Berlin”, a menționat Ana Aramă, locuitoare a orașului.

  În cadrul manifestării, mai mulți elevi ai Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” au recitat poezii ale unor poeți consacrați, dar și creații proprii, închinate celor care au fost trimiși la moarte.

Zeci de persoane au murit în detenție în condiții inumane, fără a ajunge la proces 

  Anastasia Balmuș, preşedinta Asociaţiei obşteşti „Societatea Istorică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, a menționat că, în cadrul cercetărilor, pe lângă cele 66 de persoane deportate oficial din oraș, au fost depistate încă foarte multe dosare care au fost ascunse, estimându-se că numărul persoanelor care ar putea completa această listă s-ar putea dubla sau chiar tripla. Astfel, în primul an de detenție, 43 de persoane (din 66) au decedat din cauza condițiilor inumane.

  Primarul de Cimișlia, Gheorghe Răileanu, a menționat că cimișlienii au reușit să ridice un monument foarte valoros, aceasta datorându-se faptului că mai fiecare cetățean are rude care au fost deportate.

   „Noi nu putem să călcăm mereu pe aceeași greblă, nu avem dreptul să fim proști la nesfârșit”, a menționat edilul-șef al orașului, realizând o mică comparație cu societatea țărilor baltice și a Poloniei.

Sediul NKVD, incendiat asemenea Reichstagului, de cei de la putere

  „Eu sunt sigur că dacă astăzi va fi instalat un asemenea regim precum cel sovietic, istoria se va repeta. Aceasta se datorează faptului că avem foarte mulți „fericiți” care sunt gata să ofere orice informații despre un consătean sau vecin, care a spus ceva mai mult decât trebuia. Cu această problemă m-am confruntat de mai multe ori, în calitate de primar”, a declarat Gheorghe Răileanu. 

Câteva nume din lista persoanelor deportate din raionul Cimișlia

Câteva nume din lista persoanelor deportate din raionul Cimișlia

  În anul 1941, 24 de locuitori ai orașului Cimișlia, în frunte cu preotul Haralampie Samburcshi, au fost arestați, fiind suspectați de incendierea sediului NKVD-ului din oraș. Unul dintre aceștia era Chiril Matei, tatăl Anei Cabac, locuitoare a orașului.

  „Autoritățile au incendiat clădirea și i-au acuzat apoi pe cei care îi deranjau. Au fost trimiși îndată în Penza, un oraș de pe malul râului Volga. Tot acolo li s-a deschis dosar penal și a demarat ancheta. Opt dintre ei au murit înainte de a fi judecați, inclusiv tatăl meu. Aceștia cunoșteau puțin limba rusă, fapt care le-ar fi permis să se apere la procesul de judecată. Alți 16 nefericiți au decedat în lagărul din orașul Penza, în doi ani”.

  Până în anii 90, Ana Cabac a trăit cu pecetea că este fiica unui dușman al poporului, fiind discriminată și insultată adesea. 

  Mitingul s-a încheiat cu depunerea de flori la monumentul „Pasărea Durerii”, care a fost înălțat în memoria victimelor represiunilor sovietice.

    În perioada anilor 1941-1949, din raionul Cimișlia au fost deportate cel puțin, 1200 de persoane.

Daniel ARAMĂ

About The Author

Number of Entries : 400

Leave a Comment

Scroll to top