You Are Here: Home » Politic » Obiectiv european » De trei ori mai mare decât în UE. Donaţia pe care o poate primi un partid politic din Moldova

De trei ori mai mare decât în UE. Donaţia pe care o poate primi un partid politic din Moldova

  Legislația electorală a Republicii Moldova prevede că, timp de un an, partidele politice pot primi de la o persoană fizică donații în valoare de circa 50 de mii de euro. Unii analiști politici spun, însă, că autoritățile ar trebui să preia practicile UE, unde suma donațiilor făcute de o persoană fizică nu depășește 18 mii de euro pe an.

foto 1-rom

Acum doi ani, aleșii poporului au introdus instrumente noi de finanțare a partidelor politice, inclusiv donațiile. Potrivit modificărilor operate în anul 2015 la Legea privind partidele politice, o persoană fizică poate susține financiar partidele politice cu circa 50 de mii de euro anual. Și anume: „Donațiile făcute de o persoană fizică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăși suma a 200 de salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv”, iar „donațiile făcute de o persoană juridică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăși suma a 400 de salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv”.

În 2014, UE a plafonat suma donațiilor pe care le pot primi partidele politice

  În Uniunea Europeană, deși salariul mediu lunar este mult mai mare, suma donațiilor admise este mult mai mică față de cuantumul stabilit în Republica Moldova. Datele Biroului comunitar de statistică Eurostat arată că, pentru anul trecut, salariul mediu lunar în UE a fost de 1508 euro, cele mai mari înregistrându-se în Luxemburg (3140 euro) și în Danemarca (3100 euro), iar cele mai mici – în România (463 euro) și în Bulgaria (382 euro). În același timp, potrivit Biroului Național de Statistică din Moldova, salariul mediu lunar pentru anul 2016 în Republica Moldova a fost de 5050 de lei, echivalentul a doar 227 de euro.

  Dacă, până în anul 2014, statele membre UE aveau diferite reguli privind finanțarea partidelor politice, astăzi situația este alta. Acum trei ani, Parlamentul European a adoptat Regulamentul privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, potrivit căruia „partidele politice europene și fundațiile politice europene pot să accepte donații de la persoane fizice sau juridice în valoare maximă de 18 mii euro pe an și pe donator”. Regulamentul mai spune că partidele politice europene și fundațiile politice sunt obligate să facă publice listele cu toți donatorii și cu donațiile lor, indicând atât natura, cât și valoarea fiecărei donații în parte.

Plafonarea donațiilor ar putea atenua dependența partidelor de donatorii bogați

  Analistul politic Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, consideră că autoritățile ar trebui să preia practicile europene de finanțare a partidelor politice, astfel încât donațiile să nu depășească suma de cinci salarii medii lunare pentru persoane fizice, iar pentru cele juridice – de 20 de salarii medii lunare. Igor Boțan a criticat modificările operate în 2015, menționând că aceste sume mari – de 200 de salarii medii lunare, echivalentul a circa 50 de mii de euro pentru persoane fizice și de 100 de mii de euro pentru persoanele juridice – lasă loc pentru acte de corupție. În cadrul unei mese rotunde, analistul a specificat că plafonarea donațiilor anuale, pe modelul UE, ar putea atenua dependența partidelor politice de câțiva donatori bogați.

În România, când s-a schimbat sistemul electoral, s-a schimbat și legea finanțării

  În opinia deputatului european Andi Cristea, Parlamentul de la Chișinău va coordona efortul modificării legislației electorale. „Implicarea Comisiei de la Veneția aduce un plus de expertiză demersului și aceasta este ocazia perfectă pentru ca reprezentanții societății civile să-și susțină punctul de vedere asupra diferitelor probleme electorale, inclusiv donațiile. Astfel, pot fi discutate nivelul donațiilor și principiile mai largi ale finanțării politicului. Ca să dau un exemplu, în România, în anul 2015, când s-a schimbat sistemul electoral utilizat în alegerile locale și în cele parlamentare, s-a schimbat și legea finanțării. Ideea de a avea un Cod electoral care să cuprindă toate legile relevante și care să reflecte situația anului 2017 mi se pare una demnă de luat în considerare”, a declarat Andi Cristea pentru „Obiectiv European”. Deputatul european este și președintele Delegației Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova.

  ● Întrebarea firească pe care multă lume și-o pune în acest context este „de unde, la salarii atât de mici, oamenii reușesc să doneze partidelor până la 50 de mii de euro?”

Lilia Zaharia

   Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe http://api.md/upload/files/OB-EU-nr7-rom.pdf

About The Author

Number of Entries : 1152

Leave a Comment

© 2013

Scroll to top