De ce am eşuat la BAC?

După afişarea rezultatelor examenelor de bacalaureat, mulţi cimişlieni au trebuit să descopere cu stupoare că se regăsesc printre cei care s-au ales cu note negative. Dar aceasta nu e totul. Raionul Cimişlia mai figurează şi printre centrele de BAC care au comis nereguli şi fraude în timpul contestaţiei, ca să fie tot tacâmul.

examen-bacalaureat

De ce liceenii au susţinut mai rău ca în ceilalţi ani testele de BAC? La ce obiecte au picat? Şi câte lucrări s-au întors după contestaţie cu notele neschimbate? Aceste întrebări urmează să şi le pună şi să găsească răspunsul la ele directorii instituţiilor preuniversitare din teritoriu în timpul admiterii în bază de concurs (!) a elevilor în licee, managerii şcolari care, neavând numărul necesar de candidaţi, ţin cu tot dinadinsul să deschidă clase liceale.

Scăderea motivaţiei elevilor de a învăţa, admiterea candidaţilor cu cunoştinţe slabe în licee doar pentru a completa cu orice preţ clasele, „moda” de a absolvi liceul şi „a intra” la facultate cu banii câştigaţi de părinţi peste hotare, alături de cei care învaţă şi se străduiesc să obţină o medie cât mai înaltă la învăţătură, precum şi impunerea în acest an a unor restricţii mai dure decât în ceilalţi ani la desfăşurarea examenelor de bacalaureat sunt doar câteva din principalele cauze ale eşecului unor instituţii de învăţământ preuniversitar la sesiunea 2010-2011 a BAC-ului. De această părere este Ion Delinschi, şeful Direcţiei raionale de învăţământ Cimişlia. Solicitat de „Gazeta de Sud” să se pronunţe pe marginea bilanţului final al examenelor de bacalaureat, dânsul a specificat că o dată cu afişarea rezultatelor procedurii de contestare a notelor la BAC, anul şcolar 2010-2011 s-a încheiat şi pot fi trase deja unele concluzii mai mult sau mai puţin îmbucurătoare.

Potrivit informaţiilor oferite de Ion Delinschi, în anul acesta au fost depuse 315 cereri pentru susţinerea examenului de BAC, inclusiv de către restanţierii sesiunii de bacalaureat 2009-2010. La cele 1152 de lucrări susţinute, au fost depuse 249 de contestaţii, cele mai multe fiind la limba română, matematică şi geografie. Dintre acestea, s-au întors cu note neschimbate 132 şi cu note majorate — 117. Printre cele 249 de note contestate, au fost şi 38 de teste apreciate cu note negative. Doar 20 şi-au corectat notele, alţi 18 candidaţi rămânând cu note negative.

Astfel, în anul curent nu vor primi diplome de bacalaureat şapte elevi ai liceului teoretic „Sergiu Coipan” din Selemet, doi elevi de la liceul „Ştefan cel Mare” din Mihailovca, trei — de la Troiţcoie, cinci — de la liceul „Mihai Viteazul” şi unul de la liceul „Aleksandr Puşkin” din oraşul Cimişlia.

Profanarea noţiunii de liceu şi „moda” de a-i aduce pe toţi cu hurta la carte

În comparaţie cu anul trecut, numărul de elevi care au picat la BAC, din raionul Cimişlia, a crescut de patru ori. Să fie oare de vină securizarea din acest an a examenelor? Preşedinţii centrelor de BAC şi supraveghetorii spun că au depus eforturi să respecte întocmai cerinţele regulamentului, fără a admite abateri. Şi atunci ar însemna oare aceasta că în anii precedenţi aceştia au fost mai loiali faţă de candidaţi şi nu au respectat întocmai procedura de desfăşurare a examenelor?

Şeful Direcţiei învăţământ Cimişlia concluzionează că acesta este rezultatul admiterii, timp de trei ani, la studii în licee a candidaţilor cu media mai mică de 7,5, doar de dragul completării claselor. Astfel, din start a fost profanată ideea învăţământului liceal şi prin deschiderea claselor liceale în şcolile medii. Până în prezent, bunăoară, imperfecţiunea Regulamentului de admitere în învăţământul liceal lasă loc de speculaţii pentru unele şcoli mici de la sate care, în baza p. 6 al acestui document, susţin că el prevede negru pe alb că „planul de înmatriculare se stabileşte de către organele APL şi de ministerul de resort”.

„Mî reşaem, bâti ili ne bâti!” („Noi decidem – a fi sau a nu fi!”), cam aşa autorităţile publice din satul Troiţcoe au rezolvat problema în anul 2010-2011 şi au deschis o clasă de liceu în şcoala din localitate. Nemaivorbind de echitatea care urma să fie respectată prin posibilitatea alegerii de către liceeni a unuia din cele două profiluri, numărul acestora a fost de doar 12 elevi, dintre care 25% nu au putut face faţă BAC-ului. Se impune optimizarea învăţământului liceal şi în cazul în care avem două licee în localităţi foarte apropiate una de alta, niciunul dintre ele, de fapt, neacumulând numărul necesar de liceeni, adică nu mai puţin de 20 în fiecare clasă.

Avem carenţe la limba română şi la matematică?

Potrivit responsabililor, cele mai multe lucrări apreciate negativ au fost cele de limbă română şi matematică. Adică, la obiectele de bază. În timp ce 95 la sută din testele la română ale candidaţilor din şcolile alolingve au fost respinse pe motiv că s-a copiat masiv, constatăm, spre ruşinea noastră, că nici elevii din şcolile cu predare în limba română nu au făcut faţă examenului. Profesorii spun că testul la română a necesitat creativitate, nu însuşire mecanică şi dozată.

„Rezultatele” au arătat că elevii noştri însuşesc pe de rost materia, nefiind capabili să facă o analiză literară, să scrie un eseu în care să-şi expună propria părere pe marginea unei sau altei probleme”, constată, cu părere de rău, Ion Delinschi. De vină sunt şi manualele proaste, în care nu sunt respectate particularităţile de vârstă, curricula, evaluarea incorectă şi modalitatea de apreciere a elevilor.

„Şi atunci ce fel de cetăţeni educăm noi şi unde e acel învăţământ de calitate despre care se vorbeşte atât de mult?”, se întreabă responsabilul. Dânsul ne spune că, oricât s-ar văicări unii în legătură cu optimizările care vor surveni în mod iminent o dată cu începerea anului de studiu 2011-2012, la aceste şi multe alte întrebări urmează să găsească răspunsul mulţi profesori. Nu numai preşedinta centrului de BAC de la liceul „Mihai Viteazul” din Cimişlia, Gabriela Garaba, care, alături de alţi câţiva preşedinţi ai centrelor de BAC din republică, s-a ales cu mustrare şi a primit interdicţie de a fi organizator în sesiunile de BAC pentru o perioadă de trei ani pentru faptul că, în perioada contestaţiei, a comis fraude legate de efectuarea unor modificări în teste.

Modificările au putut fi cu uşurinţă depistate de către Centrul de verificare a testelor de BAC în lucrările la limba română a doi candidaţi, unul de la LT „Aleksandr Puşkin” din Cimişlia şi altul de la instituţia de învăţământ din Troiţcoe. Gabriela Garaba susţine că a scăpat de sub control situaţia atunci când a permis elevilor sa-şi vadă lucrările. Totodată, ea susţine că şi susţinătorii examenelor de maturitate ar trebui să poarte răspundere pentru faptele comise.

Tinerii care au eşuat la BAC au dreptul să susţină repetat, în următorii doi ani, examenele de absolvire a ciclului liceal.