You Are Here: Home » Economie » Cât de eficiente sunt centralele de încălzire pe bază de biomasă?

Cât de eficiente sunt centralele de încălzire pe bază de biomasă?

Majoritatea edificiilor instituțiilor de învățământ din sudul țării suferă la capitolul reparație capitală, ceea ce cauzează prejudicii considerabile pe timp de iarnă bugetului, făcându-se risipă de multe surse energetice în zadar, iar pe lângă asta suferă și copiii împreună cu cadrele didactice, pentru că nu pot desfășura orele de curs în condiții optime.

energie 1

În 2013, printr-un proiect înaintat de primărie, a fost construită o sală a cazanelor nouă și instalat cazanul pe bază de biomasă la gimnaziul din Chircani

De aceea, managerii școlari au încercat să găsească soluții pentru eficientizarea utilizării energiei. În urmă cu câțiva ani, tot mai populară în acest sens a devenit trecerea la sistemul de încălzire pe bază de biomasă, cu peleți și brichete.

Printre instituțiile de învățământ din raionul Cahul, care au trecut de la sistemul de încălzire cu cărbune la cel cu biomasă, este și gimnaziul „Constantin Stere” din satul Chircani. Eugenia Ciobanu, managerul gimnaziului, ne relatează că această schimbare de cazan s-a produs mai mult de aceea că nu exista altă ieșire din situație. Deoarece edificiul instituției este unul vechi, acesta fiind construit în anul 1977, starea vechilor cazane era una deplorabilă, sala cazanelor însăși fiind deteriorată. Astfel, în 2013, printr-un proiect înaintat de primărie, a fost construită o sală a cazanelor nouă și instalat cazanul pe bază de biomasă. Costul total al proiectului a fost de 780 de mii de lei, acesta fiind finanțat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) din Moldova.

Marea problemă a gimnaziului de la Chircani este că numărul de elevi este unul foarte mic, doar 76 de copii, față de capacitatea de locuri – 320, ceea ce rezultă un buget foarte mic, care nu permite acoperirea tuturor cheltuielilor legate de căldură. O altă problemă era lipsa caloriferelor pe holuri, ceea ce iarăși făcea problematică menținerea căldurii. „Noi puneam maxim câte 10 saci de brichete pe zi, iar temperatura în sălile de clasă nu depășea 14 grade Celsius. Ne-am consultat cu cadrele didactice și am decis să instalăm pe holuri baterii cu un volum mic de apă. Astfel, am făcut un demers la Consiliul Raional Cahul. Acesta ne-a oferit 150 de mii de lei. După asta, am organizat un concurs, care a fost câștigat de firma „Spivan” Chișinău. Aceasta ne-a instalat bateriile pe holuri cu 121 de mii de lei în decursul a două săptămâni. Chiar în iarna lui 2014 a fost mai cald în sălile de clasă, pentru că deja se încălzeau și holurile, dar oricum, pot spune că suntem un pic dezamăgiți de încălzirea pe bază de biomasă. Pentru că deși pe câmpurile din sud materie primă este suficient de multă, oricum prețurile mi se par foarte mari, plus și consumul mare de combustibil, care după calculele noastre ar fi depășit suma de 1400 de lei pentru 24 de ore dacă am fi făcut focul încontinuu. Noi însă mai facem pauze, ca să obținem o temperatură cât de cât normală pentru buna desfășurare a orelor”, spune Eugenia Ciobanu.

Totuși directoarea gimnaziului afirmă că sunt și unele avantaje ale utilizării combustibilului din biomasă, acesta fiind unul pur ecologic, și sala cazanelor este permanent curată.

Ce spun experții?

Potrivit lui Nicolae Zaharia, expert în dezvoltarea afacerilor, principalele argumente în utilizarea energiei regenerabile sunt că biomasa folosită în scopuri energetice poate acoperi aproape 20% din consumul anual de energie din Moldova. De asemenea, combustibilul din biomasă este echivalat cu 50% din gazele naturale importate, iar cu energia produsă din biomasă există posibilitatea de a încălzi toate școlile și grădinițele din satele Moldovei. Astfel, beneficiile energiei produse din biomasă ar reduce dependența de importuri, ar spori securitatea energetică a țării, ar fi nevoie de costuri mai mici etc.

energie 2

biomasa folosită în scopuri energetice poate acoperi aproape 20% din consumul anual de energie

Raionul Cahul se plasează pe locul doi în regiunea de sud a țării datorită potențialului său de biomasă de circa 880 TJ (Terajoule).

Cheltuielile de achiziționare a materiei prime este de circa 800-1000 lei/tona de paie și reprezintă peste 65% din prețul de vânzare al unei tone de brichete, iar pentru asigurarea rentabilității afacerii de acest tip este important de a dispune de materie primă proprie în proporție de cel puțin 50 la sută. În ceea ce privește producerea peleților, costurile la procurarea materiei prime se ridică la circa 1000-1200 de lei, care reprezintă peste 70% din prețul de vânzare al unei tone de brichete.

Prețul mediu plătit de către cei care utilizează brichete pentru încălzire în perioada rece a anului este de 1750 lei pentru o tonă. Prețul cel mai mare a fost plătit de consumatorii din sudul țării de 1925 de lei pentru o tonă. Cei care utilizează peleți pentru a se încălzi iarna sunt nevoiți să scoată din buzunar o sumă medie de 2200-2500 de lei pentru o tonă.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

medium

About The Author

Number of Entries : 236

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD

© 2013

Scroll to top