Cântecul pascal intonat într-un cadru festiv deosebit, la Mănăstirea Zloţi

După ce primele cinci ediţii ale Festivalului cântecului pascal organizat de către Secţia cultură, tineret şi sport a Consiliului Raional Cimişlia au fost organizate în curtea Bisercii ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” din oraşul-reşedinţă al acestei unităţi teritorial-administrative, iată că în anul curent s-a adoptat decizia de a desfăşura manifestarea culturală în cauză la un alt sfânt locaş – la Mănăstirea Zloţi.

În deschiderea Festivalului „Pascala 2018”  din 10 aprilie curent, preşedintele raionului Cimişlia, Iovu Bivol, a urat întregii asistenţe sărbători fericite, pace, linişte sufletească şi succese nu numai în această zi, ci și pe tot parcursul anului.

Protopopul raionului Cimişlia, Nicolae Goreanu, şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu faptul că prin melodiile pascale care vor răsuna îl vom preamări pe Dumnezeu.

Arhimandritul Tobie, stareţul Mănăstirii Zloţi, a declarat că această a treia zi de Paşte va rămâne pentru vecie în istoria sfântului lăcaş pe care îl diriguieşte.

În continuare, pe scena improvizată de la intrarea în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţe”, au urcat cele nouă colective artistice care şi-au anunţat prezenta la manifestarea în cauză.

Tonul a fost dat de către gazde, Ansambul „Opincuţele” de la Satul Nou, pe pământurile căruia se află Mănăstirea Zloţi. Cele 13 femei şi fete au interpretat cu duioşenie cinci melodii despre faptele bune ale lui Isus Hristos.

 

Chiar dacă sunt deja în etate, cea mai în vârstă având 77 de ani, artistele amatoare din Formaţia „Cimişlianca” din centrul raional au bucurat publicul cu un grupaj de lucrări sonore despre minunea Învierii Mântuitorului.

 

O impresie plăcută a lăsat colectivul de eleve de la Secţia canto a Şcolii de arte din oraşul Cimişlia, condus de profesoara Veronica Munteanu. A bucurat sufletele celor prezenţi şi solista de aici, Mihaela Mogâldea.

 

Cea de a patra formaţie care a evoluat în faţa spectatorilor a fost „Cununiţa” de la Selemet, compusă din patru bărbaţi şi 11 reprezentante ale sexului frumos.

 

O prezenţă constantă la Festivalul cântecului pascal este interpreta de muzică populară Anişloara Prisăcaru, secundată de cele două nepoate ale ei – Victoriţa şi Andreea Alexandreanu.

 

Deşi îşi trage originea din comuna Ialpujeni, ansamblul „Busuioc Moldovenesc” activează în cadrul Secţiei raionale cultură, tineret şi sport. Programul prezentat a fost compus nu numai din colinde, în interpretarea grupului şi a solistei Tatiana Meţel, ci şi din dialoguri referitoare la semnificaţia luminoaselor sărbători din aceste zile.

 

Colectivul „Spicuşorul” din satul Mihailovca a ieşit în scenă acompaniat la  două instrumente populare – o cobză şi o vioară, care au oferit un colorit deosebit melodiilor cântate. S-a încadrat perfect aici şi declamarea de către tânăra Ana Corlăteanu a unei balade pascale de proporţii.

 

Nu a lipsit de la manifestare formaţia cu titlu model „Trandafir Moldovenesc” din localitatea Sagaidac, constituită din patru copii şi şase persoane adulte.

 

Cel mai numeros colectiv a fost „Ilincuţa” din satul Batâr. Cei 18  elevi îndrumaţi de Alina Fiodorov de la Gimnaziul din localitate au urcat în scenă având câte o lumânare în mână şi au interpretat, pe mai multe voci, opere muzicale originale.

„Cireaşa pe tort” au pus-o stareţul Mănăstirii Zloţi, arhimandritul Tobie, şi parohul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din oraşul Cimişlia, preotul Nicolae Cristov, care au încheiat festivalul cu două două melodii religioase cântate de către fiecare în parte.

Iar într-un final, cei prezenți au intonat  cântecul „Am venit, Măicuţă”, considerat a fi Imnul acestui sfânt lăcaş.

Colectivelor prezente la Festivalul cântecului pascal le-au fost înmânate coşuleţe pline cu diferite daruri, iar feţele bisericeşti au oferit copiilor, precum şi celor adulți, păscuţe şi iconiţe.

Rugat de mass-media să comenteze evenimentul care a avut loc în a treia zi de Paşte, la Mănăstirea Zloţi, preşedintele raionului Cimişlia, Iovu Bivol, a declarat: „A fost o sărbătoare de suflet, care ne-a adus plăcere sufletească, dar şi ne-a făcut să fim mai uniţi, mai prietenoşi. Am ales acest loc în mod special, căci ne dorim să includem Mănăstirea Zloţi într-un itinerar turistic. În apropiere se află şi o tabără de odihnă pe care avem de gând să o modernizăm. La ultima şedinţă a Consiliului Raional, am alocat şi o anumită sumă în acest scop”.

 Ion CIUMEICĂ