You Are Here: Home » Știri pe scurt » Au fost făcute publice schemele prin care se spală banii în cadrul achizițiilor publice

Au fost făcute publice schemele prin care se spală banii în cadrul achizițiilor publice

Consiliul raional Taraclia a alocat aproape un milion de lei pentru niște utilaje inutile – generatoare de căldură pentru sălile de sport a gimnaziilor și liceelor din raion. „Afacerea” a fost  încheiată în lipsa unor achiziții publice, fiind promovată de fostul președinte al raionului și votată în unanimitate de consilierii raionali.

Participanții la masa rotundă „Banii publici sunt și banii mei”

Participanții la masa rotundă „Banii publici sunt și banii mei”

Acesta este încă un exemplu care demonstrează faptul că domeniul achizițiilor publice este unul din cele mai corupte. De fapt, sistemul e putred chiar și în cele mai înalte niveluri. De exemplu, partidele politice au fost finanțate din greu în scrutinul local, la fel ca și în alegerile parlamentare de angajații firmelor, care au câștigat contracte grase cu statul în ultimii ani. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat rapoartele financiare depuse de formațiunile politice la Comisia Electorală Centrală (CEC) în scrutinul din 14 iunie 2015 și au scos la iveală faptul că fondatorii, administratorii și simplii angajați ai unor firme care au încheiat contracte de achiziție cu diferite instituții ale statului, unele chiar în toiul campaniei electorale, se numără printre sponsorii generoși ai partidelor.

Despre aceste cazuri și nu doar s-a vorbit în cadrul unei mese rotunde de prezentare a raportului primar al monitorizării achizițiilor publice efectuate de 30 de autorități contractante care a fost făcut public miercuri, 13 ianuarie, în cadrul proiectului „Banii Publici sunt și Banii Mei”. În total, au fost monitorizate 189 de procese de achiziții publice, 101 licitații deschise, 66 de cereri de oferte de prețuri, 19 cereri fără publicare și trei achiziții dintr-o singură sursă.

„Majoritatea achizițiilor monitorizate sunt din teritoriu, și aceasta este din cauza că majoritatea dintre cele de nivel central au refuzat să ne ofere acces la datele din dosarele de achiziții. Șapte autorități contractante au refuzat categoric să ne ofere informații ce țin de anumite aspecte ale contractului sau procesul verbal de evaluare a ofertelor. Fiecare a invocat motive diferite, îndeosebi anumite prevederi ale legii”, a menționat Olesea Stamate, președinta Asociației pentru Guvernarea Eficientă și Responsabilă (AGER).

Echipa AGER urmează să monitorizeze și în continuare achizițiile autorităților centrale, iar Centrul de Investigații Jurnalistice urmează să efectueze circa 50 de investigații jurnalistice ce vizează atât autoritățile monitorizate, cât și alte autorități care încheie contracte de achiziții de importanță socială majoră.

Lipsa de transparență, teren propice pentru matrapazlâcuri

În cadrul discuției, Olesea Stamate a menționat și numeroasele lacune din legi și regulamente, precum:

– Lipsa obligativității autorităților de a publica rapoarte cu privire la achiziții, pe paginile web, menționând că doar 15 din 26 de autorități ce dispun de pagini web au o rubrică dedicată anume achizițiilor publice;

– Informația diferită, disponibilă pe site-ul www.tender.gov.md și registrul autorității contractante;

– Neglijența păstrării actelor, completarea necorespunzătoare, absența unor procese verbale, înregistrarea la licitații a agenților economici cu licență expirată, precum și discriminarea unora dintre aceștia.

– Nesolicitarea de către autorități a unei garanții de prestare a serviciilor.

Câștigătorii licitațiilor, cei mai generoși sponsori ai partidelor

Președintele CIJ, Cornelia Cozonac, a relatat despre desfășurarea investigațiilor realizate până în prezent, dar și aspecte ale 

„Noi, jurnaliștii de investigație, avem de lucru pentru mult timp înainte. Aceasta se datorează faptului că sunt ignorate solicitările noastre și nu avem acces la toate actele. De cele mai multe ori, autoritățile publice invocă secretul comercial și acest motiv îl invocă anume autoritățile, și nicidecum agenții economici. Nu trebuie să existe secrete atunci când sunt utilizați banii noștri, ai celor care plătesc impozite”. Până în prezent, CIJ a realizat cinci investigații care vizează domeniul achizițiilor publice.

De asemenea, Cornelia Cozonac a relevat unele scheme practicate frecvent la noi în țară.

„În cadrul investigațiilor am depistat un lucru foarte interesant: câștigători ai licitațiilor publice se dovedeau a fi și printre cei mai darnici susținători ai partidelor politice în cadrul campaniilor electorale. Dacă e să analizăm sumele donate partidelor, acestea reprezintă în medie 15% din sumele câștigate la licitații. În urma studierii mai multor acte oficiale, putem spune deschis că aceste sume reprezintă acele „otkaturi” (comisioane) către partide,  cu ajutorul cărora agenții economici au câștigat proiecte”.

În cadrul discuțiilor, mai mulți participanți au venit cu ideea de a întocmi o listă a autorităților publice netransparente, pentru a servi drept orientare pentru partenerii europeni.

Unul dintre economiștii prezenți la discuție, Ruslan Marcan, a propus o colaborare mai intensă a economiștilor cu jurnaliștii de investigație.

„Noi cunoaștem foarte multe fraude sau scheme prin care se spală bani. Deși cunoaștem foarte multe încălcări, nu le putem face cunoscute publicului larg, de aceea am și propus să colaborăm intens”, a remarcat Ruslan Marcan.

Proiectul este implementat în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2017, având drept scop monitorizarea achizițiilor publice: 10 în raza capitalei și alte 20 pe teritoriul întregii țări. Acest proiect este finanțat de către Uniunea Europeană și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

Daniel Aramă 

About The Author

Number of Entries : 613

Arhiva Gazeta de SUD




Scroll to top