You Are Here: Home » Administrația publică » Cimişlia » Aniversarea a 99-a a Unirii Basarabiei cu România, sărbătorită la Cimişlia

Aniversarea a 99-a a Unirii Basarabiei cu România, sărbătorită la Cimişlia

Asociaţiile obşteşti „Societatea istorică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” şi „Fundaţia culturală regională „Mihai Eminescu” din oraşul Cimişlia, în colaborare cu instituţiile preuniversitare de învăţământ din localitate, au organizat, la începutul săptămânii curente, o suită de manifestări consacrate împlinirii a 99 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, România.

Un grup de elevi de la Liceul „Mihai Eminescu” din Cimişlia interpretează melodia „Maluri de Prut” pe versurile lui Grigore Vieru

Un grup de elevi de la Liceul „Mihai Eminescu” din Cimişlia interpretează melodia „Maluri de Prut” pe versurile lui Grigore Vieru

Un miting la două monumente

Veterani ai mişcării de eliberare naţională de la sfârşitul deceniului opt – începutul deceniului nouă al secolului trecut, funcţionari publici din cadrul Consiliului raional şi primăriei oraşului Cimişlia, profesori, lucrători din domeniul culturii, în total, câteva zeci de persoane, s-au adunat, în dimineaţa zilei de luni, 27 martie 2017, în faţa statuii domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din această urbe pentru a marca, printr-un miting festiv, aniversarea a 99-a a semnării actului Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu România.

Evenimentul a debutat cu intonarea Imnului de Stat „Deşteaptă-te, Române”, după care în faţa celor prezenţi a luat cuvântul Anastasia Balmuş, preşedinta Asociaţiei obşteşti „Societatea istorică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din oraşul Cimişlia. Aceasta a menţionat că mitingul în cauză poartă genericul „Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română”. Ea a povestit, cu lux de amănunte, despre ajutorul considerabil pe care l-a acordat şi continuă să-l acorde România Republicii Moldova, dar şi despre rezultatele evidente ale unei colaborări frăţeşti de peste 15 ani dintre raionul Cimişlia şi judeţul Prahova.

Istoricul Ion Taşcă, ex-primar al oraşului Cimişlia, a făcut o prezentare a circumstanţelor în care s-a produs Unirea de acum aproape un veac, a enumerat personalităţile care şi-au adus o contribuţie majoră la aceasta, a îndemnat asistenţa să conştientizeze identitatea istorică, lingvistică, culturală etc., caracteristică populaţiei româneşti de pe ambele maluri ale Prutului.

Emoţionantă a fost cuvântarea lui Vasile Popovschi, locuitor al satului Cenac, care a interpretat propriul cântec „Românie, ţara mea de dor”.

Asistenţa a scandat sloganul „Trăiască, trăiască, trăiască şi-nflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”, după care a depus flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, apoi s-a prins în „Hora Unirii”.

În continuare, alaiul s-a îndreptat spre bustul lui Mihai Viteazul din faţa clădirii Direcţiei raionale de învăţământ, unde mitingul a continuat. Mihai Tărăcilă, unul dintre iniţiatorii mişcării de eliberare naţională din raionul Cimişlia între anii 1988-1991, a atras atenţia asupra faptului că aşezările româneşti au fost extinse până la est de râul Bug, unde au existat 25 de localităţi ale neamului nostru, dar care, din păcate, au fost supuse procesului de deznaţionalizare.

Pensionara Ana Cabac din municipiul Chişinău a povestit despre tendinţa permanentă a ruşilor de a coloniza teritoriile din jurul ţării lor, relatând pagini concrete despre deportarea tatălui ei.

Acţiunea s-a încheiat cu depuneri de flori la bustul înfăptuitorului primei Uniri a ţinuturilor româneşti.

Conferinţă ştiinţifico-istorică

Sala de festivităţi a Liceului teoretic „Mihai Eminescu” din centrul raional a găzduit, în amiaza zilei de start a săptămânii curente, o conferinţă ştiinţifico-istorică dedicată importantului eveniment de la 27 martie 1918.

Prin unirea eforturilor profesorilor şi elevilor de la această instituţie educativă, dar şi de la Liceul teoretic „Ion Creangă”, s-a reuşit organizarea unei adevărate sărbători sufleteşti, în care istoria a fost elucidată nu numai prin comunicări, ci şi prin poezie, prin cântec.

Astfel, conferinţa a început cu o creaţie eminesciană, „Doina”, recitată de Solvita Grâu, care, mai apoi, împreună cu alţi colegi de la Liceul „Mihai Eminescu”, a interpretat melodia „Maluri de Prut” pe versurile lui Grigore Vieru.

Gabriel Durlescu şi Dan Spânu, elevi la Liceul „Ion Creangă”, au prezentat un scurt istoric al procesului de unificare a poporului român pe parcursul timpului, iar Radu Cember de la Liceul „Mihai Eminescu” a venit în scenă cu poezia „Fratele meu de peste Prut” de Adrian Păunescu.

O comunicare destul de interesantă despre contextul internaţional al Uniri din 1918 a făcut Olesea Panchiv, elevă la Liceul „Ion Creangă”, în opinia căreia acel eveniment a fost şi rămâne, incontestabil, pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Adolescenta şi-a încheiat discursul cu următoarele cuvinte: „Iubiţi-vă Neamul, Patria, Limba şi Istoria. Căci un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii”.

Au urmat trei evoluări ale gazdelor: un grup de fete a interpretat melodia „Cântă cucu-n Bucovina”. Nicoleta Răileanu a declamat „Scrisoarea din Basarabia” a lui Grigore Vieru, iar 10 tineri au înscenat şedinţa Sfatului Ţării de la 27 martie 1918.

Daniela Chirilă de la liceul „Ion Creangă” a vorbit despre reflectarea actului Unirii în operele literare.

Au mai răsunat, de asemenea, poeziile „Basarabia” de Dumitru Matcovschi (recitată de moderatorii evenimentului, Nicoleta Răileanu şi Tudor Matei) şi „Rugăciune pentru 1 Decembrie” de Adrian Păunescu în lectura lui Alexandru Dascăl, precum şi cântecul „Hora Unirii” pe versurile lui Vasile Alecsandri, în toate protagonişti fiind reprezentanţii liceului „Mihai Eminescu”.

Conferinţa ştiinţifico-istorică s-a încheiat cu melodia „Sub flamura lui Ştefan”, interpretată de Tudor Pozneac, director adjunct al Şcolii profesionale din oraşul Cimişlia.

În seara aceleiaşi zile de 27 martie, asociaţiile obşteşti „Societatea istorică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” şi „Fundaţia culturală regională „Mihai Eminescu” au organizat o recepţie festivă consacrată evenimentului sărbătorit.

About The Author

Number of Entries : 535

Leave a Comment

Scroll to top