You Are Here: Home » Administrația publică » Cimişlia » Anexarea Basarabiei la URSS, comemorată la Cimișlia

Anexarea Basarabiei la URSS, comemorată la Cimișlia

  În dimineața zilei de 28 iunie, câteva zeci de cetățeni ai raionului Cimișlia și-au dat întâlnire la monumentul lui Ștefan cel Mare din oraș, pentru a comemora împlinirea a 77 de ani de la anexarea Basarabiei de Uniunea Sovietică, din vara anului 1940.

  Pe bannerele purtate de cimișlieni se putea citi: „28 iunie 1940 – începutul genocidului în Basarabia”, „Stalin mi-a furat copilăria, părinții și patria” etc. Oamenii au venit să-și spună durerea pe care au trăit-o începând cu tragica dată din istoriei neamului nostru.  

28 iunie, 1940, ocupație sovietică,

Anexarea Basarabiei, comemorată de cimișlieni

  Raptul Basarabiei s-a făcut în baza Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, care, în esenţă, prin punctul 3 al Protocolului adiţional secret, prevedea ocuparea de mai târziu a Basarabiei de către Uniunea Sovietică.

  La 28 iunie 1940, tancurile sovietice au traversat râul Nistrul în regiunea Sorocii și au ocupat teritoriul Basarabiei, precum și Nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Peste 50 de mii de kilometri pătraţi şi o populaţie de peste 3,64 milioane de locuitori au devenit peste noapte parte a URSS.

  Președinta Asociaţiei obşteşti „Societatea istorică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Anastasia Balmuș, a menționat că termenul „eliberare”, utilizat frecvent de către conducătorii sovietici și ai Rusiei de astăzi, este interpretat greșit.

   „A elibera înseamnă să oferi libertate sau să dezrobești, iar ulterior să pleci. Ce fel de libertate a avut acest popor, dacă, odată cu instaurarea noii puteri, au început persecutările și deportările populației băștinașe?

  În cadrul întrunirii, mai mulți participanți au accentuat urmările dramatice ale instaurării regimului comunist.

„Populația a fost discriminată, intelectualii înlăturați din funcțiile de conducere. Toți membrii administrației erau ruși, aduși din toate colțurile uniunii. În casa bunicii mele, au cazat una din multe alte familii venite în oraș. La noi acasă au mai adus vreo trei fete care știau numai limba rusă”, menționează Mihai Tărăcilă, locuitor al orașului.

    Odată cu instaurarea sovieticilor în proaspetele teritorii anexate, orice cult religios a fost scos în afara legii. Ceea ce le dădea speranță și putere țăranilor, le-a fost luată cu forța. Deși a fost promovat cu brutalitate ateismul, care trebuia să înlocuiască bisericile închise și preoții trimiși în gulag, populația și-a păstrat totuși credința.

Basarabenii, folosiți drept carne de tun de către sovietici

  După mai multe cuvântări și depuneri de flori, cetățenii au desfășurat dezbateri și constatări triste, care au urmat în urma ocupației acestui teritoriu de către sovietici.    Istoricul Anatol Petrencu a venit cu mai multe detalii și dovezi care descriu calvarul prin care a trecut populația din această regiune.

   „În timpul războiului, basarabenii erau folosiți drept carne te tun. Chiar dacă aceștia erau mai puțin experimentați, nu aveau capacități înalte de luptă și nu știau limba rusă, basarabenii erau trimiși pe linia întâi. În timp ce germanii îi măcelăreau din toate armele din dotare, ofițerii sovietici le identificau pozițiile și efectuau atacuri de artilerie sau cu ostași bine antrenați”, a relatat istoricul.

 De asemenea, Anatol Petrencu a relatat despre un caz cutremurător care a avut loc în nordul Basarabiei. În anul 1944, în timpul retragerii trupelor germane, zeci de câmpuri erau minate, pentru a împiedica ofensiva rapidă a armatei sovietice.

  Pentru a curăța un segment de drum minat, ofițerii ruși au adunat populația a două sate, copii, femei și bătrâni, i-au aliniat pe toți și i-au pus să se țină de mâini. Împinși de armele încărcate ale ostașilor sovietici, basarabenii mergeau pas cu pas, eliberându-le calea cu prețul propriilor vieți. Mare le era norocul dacă explozia minei îi ucidea deodată, căci de nu aveau acest „noroc”, erau răpuși de gloanțele rusești.

    La sfârșitul întâlnirii, participanții s-au pronunțat pentru organizarea cu regularitate a întâlnirilor profesorilor din raionul Cimișlia cu membrii Asociației Istoricilor din Moldova. 

 Daniel ARAMĂ

About The Author

Number of Entries : 502

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD

© 2013

Scroll to top